Daraban: Cifrele contrazic știrile pesimiste despre economia românească, dar statul trebuie reformat

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie din România, arată că România are companii competitive la nivel internațional, tot mai mulți angajați, performanță în creștere și sectoare economice solide care generează profit sustenabil.

Însă cheia reformării României, cheia scăderii celebrului deficit financiar-bugetar rămâne la statul român, care trebuie să-și analizeze cheltuielile și să se restructureze din temelii.

Mihai Daraban: „Economia românească performează, dar statul trebuie să se reformeze”

Newsweek România: Camera de Comerț și Industrie a României tocmai a publicat rezultatele Topului Național al Firmelor 2025. Care sunt principalele concluzii ale acestui clasament și ce ne spun ele despre starea reală a economiei românești?

Mihai Daraban, președintele CCIR: Cifrele vorbesc de la sine și contrazic știrile pesimiste despre economia românească pe care le auzim prea des în spațiul public. Am analizat 917.881 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 356.105 companii au intrat în competiție pentru primele 10 poziții.

Citește și: TNF 2025: Aproape 1,4 milioane de angajați în companiile de top din România

Companiile clasate pe podium au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 287 miliarde de euro, în creștere cu 6,07% față de anul anterior. Profitul din exploatare a crescut cu 1,37%, ajungând la 25,9 miliarde de euro. 

Citește și: Care sunt domeniile de activitate cu cel mai mare profit din România. 917.881 de bilanțuri analizate

Acestea sunt rezultate care demonstrează că mediul de afaceri românesc nu doar supraviețuiește, ci performează și generează valoare. Economia românească este mai puternică decât o arată discursul public - avem companii competitive la nivel internațional, tot mai mulți angajați, performanță în creștere și sectoare economice solide care generează profit sustenabil.

Care sunt sectoarele care duc economia înainte și ce ne spune structura acestor firme despre economia românească?

Avem o economie diversificată și echilibrată, ceea ce este un lucru foarte bun. Din perspectiva numărului de companii, industria și serviciile domină clasamentul - 34,41% industrie și 28,83% servicii. Dacă ne uităm la cifra de afaceri, comerțul deține cea mai mare pondere, 43,98%, urmat de industrie cu 32,83% și servicii cu 13,14%.

Dar cel mai profitabil sector rămâne industria, care concentrează 38,68% din profitul total și înregistrează o marjă de profit de 10,63%. Industria este și rămâne motorul economic al țării. În topul premianților, 34% sunt din zona industrială, 28% servicii, 20,8% comerț, 5,06% agricultură, silvicultură și pescuit, 4,7% construcții și, din păcate pot spune, doar 3,7% IT&C și doar 2,4% turism.

Ce indicatori folosiți pentru a evalua performanța companiilor în acest clasament?

TNF evaluează performanța reală pe baza a cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

Nu evaluăm pe baza declarațiilor sau estimărilor, ci pe baza unor indicatori concreți, verificabili. Camera de Comerț și Industrie a României este singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească această ierarhie la nivel național, lucru pe care îl facem din 1994. Este cel mai amplu și cel mai relevant studiu al performanței economice din România.

Ați menționat aproape 1,4 milioane de angajați. Ce ne spune acest indicator despre starea economiei?

Exact, vorbim de 1.393.055 de salariați în companiile de top, cu o creștere de 3,77% față de anul precedent. Aceasta nu este o cifră abstractă - reprezintă aproape 1,4 milioane de familii românești care au un loc de muncă stabil, venituri regulate, oportunități de dezvoltare profesională.

Această expansiune a forței de muncă demonstrează că economia românească nu doar că generează profit, ci creează și oportunități reale pentru oameni. Companiile noastre continuă să investească și să angajeze, chiar și într-un context internațional dificil. Avem o extindere cu aproape 4% a numărului de locuri de muncă - acestea sunt semne clare de vitalitate economică.

În contextul în care vorbim de criză la nivel european și global, cum explicați această creștere?

Cifrele demonstrează reziliența extraordinară a mediului de afaceri românesc. Companiile performante știu să se adapteze, să își optimizeze procesele, să identifice oportunități chiar și în contexte dificile. Nu este vorba despre noroc sau conjunctură favorabilă - este vorba despre manageri competenți, strategii clare, investiții în oameni și tehnologie.

Mediul de afaceri românesc își demonstrează adaptabilitatea și capacitatea de a genera valoare chiar și atunci când condițiile externe nu sunt favorabile. Cred că tinde să se accentueze constant partea goală a paharului. Da, avem provocări, avem dificultăți, dar trebuie să recunoaștem și realizările.

Cum este posibil ca din peste 900 de mii de firme, doar 2,9% să facă export? Pare o cifră extrem de mică.

Este adevarat. Numai 2,9% din persoanele juridice române fac export, adică aproximativ 26.979 de firme sunt exportatori. Dar să ne înțelegem: nu există stat în care toate companiile fac export. Important este că exportul României a fost de 92,6 miliarde de euro anul trecut, față de 126 miliarde de euro atât cât s-a înregsitrat la import. Primii 100 de exportatori realizează 50,7% din total export, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate.

Câte dintre aceste firme de top sunt cu capital românesc?

În acești primii 100 de exportatori sunt trei firme cu acționariat majoritar românesc. Nu este chiar bine, recunosc. Dar haideți să nu dramatizăm situația. Profitul nu pleacă neapărat afară, așa cum se spune. Dacă este un mediu permisiv și un mediu performant, vă asigur că orice companie importantă s-ar muta ca sediu fiscal în România. Firmele au cultura profitului și nu trimite nimeni profitul acolo unde nu sunt oportunități. Mulți străini au venit aici pentru că regimul fiscal este mai lejer decât la ei în țară. Avem o rată a profitului de puțin peste 10%. Ce vrem mai mult? Nu suntem țară de cazino ca să avem profituri duble.

De ce nu avem niciun lanț de supermarket-uri mare, de nivel național, cu capital românesc?

În general, Camera de Comerț și Industrie a României face tot ce-i posibil să sprijine capitalul românesc. Pentru capitalul străin nu avem nimic împotrivă – capitalul străin, sincer, nici n-are nevoie de experiența noastră. Pe de altă parte, trebuie subliniat  faptul că dacă pleacă din România capitalul străin, închidem lumina la propriu și la figurat.

Adevărata întrebare este: credeți că un grup de 10-20 de fermieri ar fi restricționat de vreo putere cosmică să închirieze un spațiu comercial și să facă un magazin? Știți care va fi problema lor? Cine e șeful noului magazin! De ce nu învață nimic de la marii retaileri din industrie? De ce nu sunt în stare 10 sau 15 fermieri să închirieze împreună un loc, să facă puțin marketing, să amenajeze vitrine frumos?

Este o problemă de mentalitate?

Este o problemă de asociere! Trăim încă cu traumele de la CAP-uri:  „ăștia doi mă fură”. De aceea avem și această situație în agricultură la ora actuală, și anume: suntem campionii europeni la numărul de fermieri, ceea ce este o aberație.

În Franța, o cooperativă agricolă de producție are sate, comune întregi. Comuna este entitatea care solicită subvenția. La noi se duce unul cu 10 vaci și se bate cu guvernul. Este o diferență să negociezi îngrășămintele când ai 10.000 de hectare sau când ai 50. Dealerul de îngrășăminte nici nu se uită la tine dacă vii cu 10 hectare. De aici pleacă tot, de la asociere.

Dacă ar fi rezolvată problema asta, ar fi rezolvată și problema industriei alimentare. Anul trecut am importat 1.025 milioane de euro produse procesate din lapte, 803 milioane de euro produse de panificație, 515 milioane de euro produse congelate. Mă doare sufletul când văd aceste cifre!

Ce provocări identificați pentru mediul de afaceri în perioada următoare?

Companiile au demonstrat că pot performa, că pot genera creștere și locuri de muncă. Dar au nevoie de stabilitate, mai exact de stabilitate legislativă, stabilitate fiscală, predictibilitate în relația cu statul. Mediul de afaceri nu poate planifica investiții pe termen lung dacă regulile jocului se schimbă constant.

Problema noastră, a oamenilor de afaceri, este că indiferent de cât producem, indiferent de cât este cifra de afaceri, indiferent de cât profit scoatem, nu putem stăpâni sau stăvili apetitul de consum al statului român. Cheia reformării României, cheia scăderii celebrului deficit financiar-bugetar rămâne la statul român, care trebuie să-și analizeze cheltuielile și să se restructureze din temelii.

Ați comunicat aceste probleme autorităților?

Eu întotdeauna am spus: mediul de business în România și-a făcut datoria față de acest stat și față de această țară. Problema noastră astăzi este că indiferent de cât produce mediul de business, nu poți satisface apetitul de consum al statului. Aici e problema! Am apărut în studiouri de televiziune anual, de mai multe ori pe an chiar și am semnalat aceste probleme. Am spus despre firmele care nu depun bilanț, am vorbit despre necesitatea digitalizării, despre reforma administrativă. De spus, am spus. Cu luatul în seamă este altă discuție.

Ce soluții concrete propuneți?

În primul rând, pe termen scurt, trebuie decomprimarea presiunii bugetare și a deficitului bugetar. Cred că trebuie ca toți miniștrii, într-un decurs de maxim o lună, să vină cu toate activele care sunt ale statului, le au în patrimoniu, nu produc nimic, sunt inutile, ba din contră produc cheltuieli, și să se facă o mega-licitație publică cu strigare.

Trebuie făcut același lucru cu unități militare dezafectate, depouri părăsite, Casa Radio, institute de cercetări unde mai sunt doi oameni și un câine și care au patrimoniu imens. Și o subliniere importantă: în ziua în care faci licitația și vezi pe cineva că trage un sac pe stradă, nu-l întreba de unde vine cu banii. Lasă-l să investească, lasă să introducă banii în circuit.

Și după această primă etapă?

Urgent, reforma administrativă a României! Dacă nu reducem județele la 10-15, dacă nu decretăm că nu mai există comună sub 5.000 de locuitori, oraș sub 10.000 sau acestă Capitală care trebuie să aibă o primărie în loc de șapte, atunci va fi foarte greu.  Aparatul administrativ ultra-stufos trebuie restructurat. Nu mă leg de bugetarii profesori, doctori, polițiști, magistrați, armată. Mă leg de aparatul administrativ și cheltuielile inutile. Avem miliarde de lei investite în săli de sport, în canalizări montate unde nu se amorsează pompele că nu trece fluid prin țeavă, în aducțiuni de gaz fără client final. Avem infrastructură fără utilizare! 

Care este rolul Camerei de Comerț și Industrie a României în susținerea mediului de afaceri?

CCIR continuă să susțină mediul de afaceri românesc pe multiple planuri. Pe lângă realizarea Topului Național al Firmelor, care oferă o radiografie completă și obiectivă a performanței economice, oferim servicii esențiale pentru companii: expertize, arbitraje comerciale, certificări, programe de formare, facilitarea relațiilor comerciale internaționale. Suntem o punte între sectorul privat și autoritățile publice, suntem o voce pentru interesele legitime ale mediului de afaceri.

Promovăm excelența în business și oferim instrumentele necesare pentru dezvoltare. Sistemul cameral, Camera de Comerț a României, vom încerca prin toate puterile noastre să limităm la maxim taxarea mediului de business.

Ce mesaj aveți pentru companiile românești care aspiră să intre în acest top?

Invităm toate companiile să aspire către performanță și să intre în competiția pentru următoarea ediție. Excelența în business trebuie să fie standardul, nu excepția. Avem nevoie de mai multe companii competitive, mai multe companii care investesc în oameni și tehnologie, mai multe companii care gândesc strategic și pe termen lung.

Topul Național al Firmelor nu este doar o recunoaștere a performanței - este și un instrument de benchmarking, o modalitate prin care companiile pot să își compare rezultatele cu cele mai bune practici din industrie. Vreau să rămânem în continuare optimiști. Vreau să aveți încredere în sistemul cameral românesc, în Camera de Comerț județeană, în Camera de Comerț Națională, pentru că împreună cu acest brand recunoscut peste tot în lume, cred că vom reuși.