Guvernele României sunt cele care au provocat periodic crize în economie, în ultimii trei ani, prin decizile pe care le iau și care sunt rezultatul unei lipse de dialog cu societatea, „fie că vorbim de patronate, de securitate, sau de societatea civilă”, a declarat Dragoș Roșca, președintele fundației Romanian Business Leaders, organizație a oamenilor de afaceri care a organizat marți o dezbatere despre efectele Ordonanței 114, la o lună de la intrarea în vigoare.
Ordonanța în cauză, adoptată de guvernul Dăncilă la finalul anului trecut, a introdus un concept absurd, așa numita „taxă pe lăcomie”, prin care sunt taxate suplimentar a activelor financiare ale băncilor, acțiune care va tăia consistent din profiturile acestora.
De asemenea, și industria energetică și cea a comunicațiilor sunt afectate consistent de noile taxe introduse peste noapte, fără dezbatere publică de OUG 114.
„Există un anumit mod de lucru, din păcate nu este productiv și observăm acum că unii dintre membrii guvernului care au dat astfel de măsuri acum doi trei ani, acum recunosc și spun că au fost niște gogomănii. De exemplu, taxa pe active. A fost prin 2015, doar că atunci i se spunea taxa pe stâlp, în limbaj popular. A fost primită cu mult entuziasm în domeniul politic, cu mai puțin entuziasm în domeniul de business.
Se discuta mult pe marginea ei. În final, după ce s-a aplicat, s-a constat că efectele au fost extrem de grave, culmea, în principial la companiile mari de stat din domeniul energiei”, a amintit Dragoș Roșca.
După o perioadă de aproximativ un an, taxa pe stâlp a fost scoasă.
Președintele fundației Romanian Business Leaders a amintit o altă taxă cu efecte negative a fost supra-aciza pe carburant, de asemenea introdusă cu mare entuziasm. „După multe discuții cu transportatorii și cu oamenii din business care aveau problema creșterii costurilor logistice și a scăderii competitivității, bineînțeles, a fost scoasă. A urmat split-Tva, anul trecut discutam despre transferul contributiilor de la angajatori la angajat. S-a dat OUG, dar care după un an de zile încă nu este introdusă.
În ciuda unui istoric destul de prost al acțiunilor guvernamentale luate în lipsa unui dialog cu cei care lucrează, cu cei care sunt implicați zi de zi în activitate, că vorbim de companii, că vorbim de autorități locale, se merge în continuare pe decizii luate într-un cadru extrem de restrâns, fără consultare, fără a avea un minim de analiză de impact, a arătat Dragoș Roșca.
„Ordonanța 114 este, în prezent, mărul discordiei și afectează o paletă largă de sectoare. Dacă vorbim despre sectorul financiar bancar, vorbim de un impact major, la fel dacă vorbim despre telecomunicații, despre domeniul energiei și despre domeniul construcțiilor și infrastructurii. Este rolul nostru, ca parteneri de business să punem pe masă, să avem ocazia de a putea scoate la iveală toate efectele negative pe care astfel de decizii le pot avea”, a menționat președintele fundației Romanian Business Leaders.
De ce e important ajutorul băncilor
Banca Transilvania a fost una dintre băncile cele mai afectate, după adoptarea OUG 114, înregistrând o scădere consistentă la Bursa de Valori București.
Tiberiu Moisa, director general adjunct al acestei instituții financiare, prezent la dezbatere, a ținut să arăte cum funcționează legătura dintre profit și accesul la finanțare. „OUG care privește zona de banking, taxa pe active, este stabilită la o valore foarte mare, o valore care ajustează într-un mod semnificativ, material, foarte grav, profitul pe care îl generează băncile. La prima vedere, mulți nu văd legătura dintre profiturile generate de bănci și modul în care societatea românească se dezvoltă.
Eu o să îndrăznesc să fac această legătură. Foarte multă lume se gândește la IMM-uri ca la o masă compactă de companii. Ca la un fel de zonă omogenă în care activează sute de mii de firme în România. Zona nu este nici omogenă, nici compactă. Este foarte eterogenă, foarte diversificată și vă spun asta în contextul în care în ultimii 17 ani, Banca Transilvania a fost foarte aproape de viața acestor firme și imaginați-vă la bază.
Baza consistă în numărul cel mai mare de companii, de departe. Foarte multe firme mici, care nu au de partea lor nici cifre financiare, niciun istoric foarte îndelungat, nu au garanții, nu au acces foarte bun la „know how”. Această bază se îngustează foarte mult, se îngustează spre vârf, acolo unde sunt companiile mari care au modele de business deja bine stabilite și consacrate”, a precizat Tiberiu Moisa.
Prin urmare, directorul general adjunct al BT a precizat că accesul la finanțare nu este constant. „Este foarte bun în zona de vârf și este foarte modest în această bază unde sunt nenumărate companii. De-a lungul anilor, noi am avut un fel de vis prin care accesul la finanțare poate fi optimizat în România, mai ales în ce privește această bază, pentru că vârful se poate descurca foarte bine și are nenumărate oportunități.
Pe măsură ce banca s-a dezvoltat, a făcut profit, iar din acest profit a alocat o porțiune constitentă în zona de business, în așa fel încât să testăm modele noi, să avem modele noi, să încercăm abordarea unor segmente diferite. Doar în ultimii trei ani, BT a finanțat peste 50.000 de IMM-uri mici, companii foarte mici, din această bază. Este un număr mare, un număr material. În acest moment, banca este una dintre puținele instituții financiare din România care finanțează de la cea mai mică mărime, până la cea mai mare mărime indiferent de forma de proprietate, pe diferite modele de finanțare, pe diferite produse, cu diferite dobânzi”, a menționat directorul adjunct al BT.
Tiberiu Moisa a menționat că toate acestea sunt posibile pe baza a două validări. O validare economică, adică această activitate economică care generează un profit, este rețeta fundamentală în orice fel de business, și a doua validare, la fel de importantă, de business, înfățișată de clienți. „În timp, pe baza profitului, am început să ne dezvoltăm și să creem scheme din ce în ce mai interesante, fix pentru acest acces la finanțare. Cu alte cuvinte, accesul la finanțare este dependent de profit și de capacitatea de dezvoltare a instituțiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii și, implicit, modul în care instituțiile financiare susțin economia și societatea românească”, a declarat Tiberiu Moisa.
Companiile românești vor fi cele mai afectate
Dragoș Petrescu, antreprenor, fondator City Grill și membru în board-ul RBL, a atras atenția că mesajul care a însoțit OUG 114, o acțiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecție a celor străine, este fals. „În realitate, companiile românești vor fi cele mai afectate, antreprenorii români vor fi cei mai afectați, pentru că aceste companii mari, străine vor găsi întotdeauna calea de a găsi resurse la nivel internațional cu incidență locală, asltfel încât vor supraviețui, dar noi, antreprenorii și companiile românești, IMM-urile, unde să mergem?
Noi aici ne desfășurăm activitatea, în România, noi nu ne putem permite ca în acești ani costurile noastre să crească în așa fel încât activitatea noastră să fie oprită și această ordonanță 114, care se referă la bănci sau la industria energiei, de fapt ne afectează pe noi direct, întreg mediul de afaceri”, a avertizat Dragoș Petrescu.
Firmele vor fi afectate direct, prin creșterea cheltuielilor de finanțare, dar și indirect, prin oprirea investițiilor, pentru că lipsa aceasta de predictibilitate n- u știi ce fel de costuri vor veni - te pun în imposibilitatea de a te dezvolta și îți spune sub semnul întrebării continuarea activității.
„Este foarte important să se înțeleagă foarte clar la nivelul guvernului cât de afectat și sub ce stres este mediul de afaceri românesc. Al doilea aspect, modificarea legislației în direcția protecției consumatorului. Este o ordonanță de urgențî care azi stă în dezbatere la nivel guvernamental, prin care se translatează amenzile de la un cuantum între 2000 și 100.000 de lei la procente din cifra de afaceri. Despre ce vorbim aici?
Prin această intenție de a modifica legislația se pierde scopul de corecție al organelor statului, pentru că în momentul în care tu te duci și dai o amendă de 3, 4 sau 5% din cifra de afaceri, poți determina închiderea acelei companii, pentru că ce companie, astăzi, își poate permite să plătească atât din cifra de afaceri? Cumva scopul pentru care această legislație este în vigoare este pierdut complet, pentru că nu mai avem scop de corecție, avem scop de închidere”, a menționat fondatorul City Grill.
Mai mult, nu există corelare cu legislația europeană. „Nu există așa ceva în domeniul legislatiei protectiei consumatorului în Europa. Se anulează toate facilitățile prinse în programul de guvernare a PSD. Păi discutăm de IMM-uri, 1 milion cifră de afaceri și 1% impozit pe profit? Și un comisar de la Protecția Consumatorului vine și îți dă 3% din cifra de afaceri?
Care mai este corelarea între ce politică economică duci într-o țară și modul în care gestionezi diverse activități de prevenire, mă ia și râsul când mă gândesc la legea prevenției, pentru ce mai avem nevoie de ea? Ca s-o folosim la ce? Etică. Păi ne lăsăm la mâna unui comisar de la ANPC să poată să vină să dea amenzi de zeci de mii de euro, sute de mii de euro? Unde ajungem? Și e foarte important. Am trecut printr-o perioadă în care, cumva, legea a început să fie respectată”, a precizat Dragoș Petrescu,
„Mărul otrăvit” din construcții
Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM, a găsit și o măsură bună în ordonanța care a dat peste cap economia: recunoașterea sectorului de construcții ca sector de prioritate națională.
Dar există și o capcană. „Dcă se găsește un euro în construcții, el atrage în economie circa 3 euro. E ceva ce va împinge economia înainte și va fi un motor al economiei. Cu toate acestea, această facilitate care s-a dat angajaților din domeniul construcțiilor menită să fixeze oamenii pe posturi sau să atragă oameni noi în măsura în care este o mare foame de mână de lucru, este doar una din măsurile care se pot lua, pentru așa cum e luată, fără să ai un program de investiții finanțat de stat, finanțat masiv din fonduri de stat și ale UE, rămâne doar o măsură pe hârtie.
Oare cine ne-a împiedicat până acum să facem 3000 de lei salariul? Putea fiecare să decidă. Deci nu asta era problema majoră. Vedem că nu s-a finanțat din bugetul care a ieșit de curând autostrada A8, care a fost decisă de Parlament, nu s-a finanțat autostrada A7 nu s-a finanțat, o parte din calea ferată. Deci noi suntem în urmă cu 400 de km față de 2017, față de angajamentele luate față de UE de a face 800 de km. Deci avem de recuperat, dar nu vedem finanțări suplimentare, nici în domeniul reparațiilor capitale, acele podețe, acele structuri care trebuie reparate, care au peste 50 de ani vechime. Este o măsură foarte bine venită, dar nu suficient. Noi așteptăm altceva de la guvern. Să ne arate că, într-adevăr domeniul prioritar este finanțat de stat, pentru că altfel rămâne o vorbă în vânt”, a menționat Mihai Rohan.
Preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM a arătat totuși că ridicarea salariului minim la 3000 de lei pentru zona construcțiilor are alte implicații. „Gândiți-vă că într-o societate există și alte activități. Ce fac cei care sunt pe funcții de suport, financiar, contabilitate, lucrează pentru toți. Le aplici sau nu le aplici, Îi dai femeii de serviciu, portarului și celui care cară cu cârca 3000 de lei și muncitorului calificat îi dai 3200 și are un net mai mic? Toată această scară de salarii trebuie modificată și trebuie dusă sus. Ce înseamnă asta? Presiune pe costuri, presiune pe prețuri, unii mai rezistă în piață, alții care se confruntă cu importul s-ar putea să nu mai reziste în piață, că nu oricine poate să ducă prețurile, deci apar și probleme concurențiale și probleme de a rezista în piață, deci sunt lucruri care sunt puțin nebuloase, de la o intenție bună”, a menționat Mihai Rohan.
Acesta a arătat că, de fapt, ceea ce trebuia să fie o măsură bună s-a dovedit „un măr otrăvit”. „Sunt atât de multe lucruri care au rămas neclare și le vom supune din nou guvernului să vadă dacă se poate modifica ceva. Noi am zice să se meargă la o suspendare, cine vrea să o aplice, să o aplice, cine nu, să se pregătească pentru anul viitor și să vedem între timp și toate consecințele pe care le poate o avea o asemenea prevedere”, a menționat preşedintele patronatului din industria cimentului CIROM.
