Guvernul analizează jaloane din PNRR: întârzierile pot aduce penalități semnificative României
Ședința de Guvern de la Palatul Victoria. Executivului analizează implementarea a două jaloane din PNRR. Nerespectarea termenelor poate atrage penalități semnificative pentru România.
În cadrul şedinţei de guvern va fi prezentată şi o notă de informare referitoare la stadiul ţintelor şi jaloanelor aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului.
Nota Ministerului Mediului prezintă stadiul, riscurile și pașii următori pentru jaloanele 4 și 31 din PNRR, ambele cu termen limită 30 iunie 2026. Astfel, jalonul 4 vizează schimbarea modului în care este administrată și tarifată apa în România.
Guvernul analizează jaloane din PNRR: întârzierile pot aduce penalități semnificative României
Statul vrea să introducă un nou mecanism economic prin care Administrația „Apele Române” să își poată acoperi costurile reale, atât cele de operare, cât și cele de investiții.
Concret, tarifele pentru utilizarea apei ar urma să fie actualizate periodic și diferențiate în funcție de utilizatori, astfel încât să includă și costurile de mediu și valoarea resursei.
Această reformă are ca obiectiv acoperirea unui deficit major de finanțare, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei în următorii 15 ani, bani necesari pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii de apă, precum baraje și diguri.
În același timp, măsura răspunde obligațiilor europene și presiunilor generate de schimbările climatice, dar implică, implicit, creșteri de costuri pentru utilizatori, inclusiv pentru agricultură și industrie.
Procesul legislativ necesar are mai multe etape: consultare publică, avize interministeriale, adoptare în Parlament și eventuale contestații la Curtea Constituțională. Dacă legea nu intră în vigoare la timp, România riscă o penalitate de aproximativ 972 de milioane de euro, conform Agerpres.
Jalonul 31 vizează adoptarea unei strategii naționale privind biodiversitatea, care ar urma să se aplice în mai multe domenii, de la agricultură și energie până la transporturi și turism.
Deși strategia a fost elaborată și pusă în consultare, procesul este blocat de neînțelegeri între ministere și de lipsa unui consens asupra formei finale. Situația este complicată de faptul că unele ministere au cerut evaluări suplimentare de mediu, iar comitetul de avizare nu a reușit să ia o decizie din cauza unui vot egal. Aceste blocaje pot întârzia semnificativ adoptarea strategiei și cresc riscul neîndeplinirii jalonului la termen.
