Gabriel Biriş: Cum poate fi şmecherită “Taxa Temu”, prin unele state UE prietene cu China? Cine plăteşte taxa?
Gabriel Biriş explică felul cum poate fi şmecherită “Taxa Temu”, de Beijing, prin unele state UE care sunt prietene cu China? Cine plăteşte taxa şi de unde ia banii?
De la 1 ianuarie, România aplică o taxă logistică fixă de 25 de lei (adică de aproximativ 5 euro) pentru coletele sub 150 de euro, comandate de pe platforme extracomunitare ca Temu, AliExpress sau Shein.
Aceasta este o taxă suplimentară, distinctă de TVA, destinată acoperirii costurilor de procesare a volumului mare de importuri din state terţe.
Că multe dintre aceste importuri sunt din China - asta e o altă poveste, datorată marelui volum de mărfuri pe care le exportă Beijingul, în întreaga lume.
Gabriel Biriş: Cum poate fi şmecherită “Taxa Temu”, prin unele state UE prietene cu China? Cine plăteşte?
Taxa se aplică mărfurilor cumpărate din afara UE (adică din state terțe), procesate prin sistemele poștale sau de curierat.
Măsura are ca scop reducerea impactului invaziei de colete ieftine și acoperirea costurilor logistice suplimentare necesare pentru gestionarea lor.
Taxa e un mecanism local. România și Italia sunt printre primele state europene ce implementează astfel de măsuri, pentru importurile din afara UE.
Citeşte şi: Temu şi Shein au scăzut semnificativ pe piaţa din SUA. Cumpărăturile au scăzut cu peste 25%
Dar avocatul fiscalist Gabriel Biriş explică felul în care, din cauza unei formulări neclare din Pachetul fiscal II, de anul trecut, firmele din state terţe ar reuşi să eludeze această taxă, simulând că fac comerţ intra-UE.
Formularea neclară ar fi cea că "se instituie o taxă logistică de 25 lei/colet cu valoare sub plafonul de 150 euro, care intra pe teritoriul României, cu loc de începere a livrării în afara teritoriului UE".
Astfel, există abordarea conform căreia, spune Biriş, "dacă coletele sunt expediate la - de exemplu - Budapesta şi de acolo sunt livrate în România, taxa nu s-ar datora".
Citeşte şi: Pierderi majore pentru bugetul de stat. „Taxa Temu” a mutat avioanele cu marfă de la Otopeni la Budapesta
"Să fie oare aşa?" - se întreabă pe jumătate retoric specialistul. "Toţi comercianţii care vând B2C (n. red.: Business-to-Consumer) din afara teritoriului UE au obligaţia să se înregistreze în scop de TVA, în UE", spune acesta.
Mai nou, explică el, este suficientă o singură înregistrare prin IOSS (n. red.: (Import One-Stop Shop).
Acesta e un portal electronic unic, activ din 1 iulie 2021, care simplifică declararea și plata TVA, pentru comercianții care vând bunuri importate din afara UE, către consumatori finali (B2C) în UE.
Citeşte şi: Comisia Europeană investighează Shein pentru vânzarea de produse ilegale și cere informații în baza DSA
"Acel comerciant (Temu, de exemplu) colectează de la client TVA, conform reglementărilor valabile în statul cumpărătorului (11% sau 21% în România)", detaliază Gabriel Biriş.
Mai apoi, firma din afara spaţiului UE îl plăteşte în baza unui decont special statului în care se află cumpărătorul, continuă explicaţia procedurii Biriş.
Companiile acestea au toate contracte cu firmele de curierat, care astfel ştiu că un colet vine din China, chiar dacă îl ridică de la Budapesta, atrage atenţia expertul.
Cheia: locul de începere a livrării
Gabriel Biriş explică apoi şmecheria: "Care este deci "locul de începere a livrării"? Budapesta sau Shanghai?
Dacă priveşti strict la L 239, ai putea să zici că e Budapesta (că de acolo are loc livrarea efectivă de către curier, la cumpărătorul din România).
Dacă însă corelezi cu IOSS, aş zice că e Shanghai, că de acolo începe livrarea către cumpărătorul român...
Cine are obligaţia de a colecta de la Temu taxa şi a o vira la buget?
Firmele de curierat! Deci, atenţie la neatenţie, mai ales ca L239 prevede că - în cazul în care firmele de curierat nu colectează taxa, ei se subrogă de drept în obligaţiile Temu...
ps. Nu ar strica să avem şi nişte Norme aici, mai ales că L239 prevede şi că "în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, procedura de declarare trebuie stabilită prin OPANAF (n. red.: ordinul preşedintelui ANAF)"...
Termenul tocmai a expirat pe 31 ianuarie şi nu am remarcat ca OPANAF-ul să fi fost publicat".
