FMI vine azi în România. Șeful Casei de Pensii le spune pensionarilor că nu au de ce se teme. Ceea ce pare să fie, conform surselor guvernamentale, "o chestiune de rutină", este de fapt o vizită a oficialilor FMI cu scop clar: definirea surselor de finanţare.
Misiunea FMI, care vine astăzi, la Bucureşti, este condusă de Jan Kees Martijn. Scopul vizitei este analiza recentelor evoluţii economice şi financiare şi revizuirea prognozelor macroeconomice.
FMI vine azi în România. Șeful Casei de Pensii le spune pensionarilor că nu au de ce se teme
Ultima vizită la Bucureşti a echipei FMI, condusă de Martijn, şeful misiunii FMI din România, a avut loc în 25 septembrie - 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% din PIB, pentru România, pentru anul trecut, cu un deficit bugetar de 6% din PIB. De aceea, instituţia Bretton-Woods recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale.
Acestea trebuie să reprezinteo economie de 2% din PIB. Kees Martijn a precizat acum aproape cinci luni că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut, de Guvern, este un pas în direcţia potrivită, dar este nevoie şi de alte reforme.
Citeşte şi: Se amână creșterea pensiilor cu 40%, la cererea FMI? Răspunsul șefului Casei de Pensii
Acestea nu se văd. În schimb, apar noi plăţi de la buget. "Alte reforme, în ceea ce priveşte taxele, sunt necesare, pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea.
O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB, în afara celor aduse de pachetul fiscal recent, va fi necesară în următorii doi ani", subliniază FMI.
În primul rând, o idee ar fi ca această creştere a pensiilor să nu se facă dintr-o dată, de la 1 septembrie, ci eşalonat, într-o perioadă mai lungă de timp.
Citeşte şi: Săptămână decisivă pentru creșterea pensiilor cu 40%. De ce vine FMI, de urgență, la București?
Șeful casei de Pensii, Daniel Baciu, a fost nevoit să iasă public și să spună că va exista într-adevăr creșterea medie de pensii cu 40%, în septembrie, așa cum s-a stabilit.
El a negat zvonurile că creșterea pensiilor ar urma să se facă etapizat, la cererea FMI. Numai cheltuielile de aplicare a noii Legi a pensiilor sunt prognozate să atingă cam 0,5% din PIB, anul acesta.
Dar nu este tot. Acestea vor fi urmate de o altă creștere, de 1% din PIB, începând cu anul 2025.
Guvernul se confruntă de câteva săptămâni, pe de altă parte, cu puternice proteste ale transportatorilor şi fermierilor. Acesta ar putea avea ca efect noi plăţi de la buget sau venituri mai mici.
Sunt sau nu sunt bani?
Fermierii vor noi facilități fiscale, cum ar fi de exemplu să plătească doar 5% impozit pe venit, nu 10%, ca toți ceilalţi actori economici. Aceasta ar duce la o scădere de venituri la buget.
Agricultorii mai doresc ca scutirea de contribuțiile la Sănătate, pentru angajații din Agricultură, să rămână în vigoare, ca și scutirea de obligativitatea folosirii e-factura, la emiterea de de până la un milion de euro.
Transportatorii sunt nemulţumiţi de tarifele la poliţele RCA. O scădere a primelor de asigurare de la poliţele RCA ar duce la scăderea veniturilor asigurătorilor care emit astfel de poliţe.
Iar asigurătorii sunt printre marii contribuabili la bugetul de stat. Deci, acesta ar fi un alt factor de scădere a veniturilor la buget.
