”Războiul din Ucraina a creat o criză care se adaugă unei alte crize, are costuri umane devastatoare și provoacă o încetinire masivă a economiei globale”, avertizează Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional (FMI).
O criză suprapusă peste cea provocată de pandemia de Covid 19, încă activă în economia Chinei și care provoacă mari probleme de aprovizionare cu echipamente și componente în toată lumea. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina se suprapune și peste o altă criză, a energiei, ale cărei costuri au inflamat prețurile și au urcat inflația la niveluri neîntâlnite în ultimul deceniu. Într-adevăr, ultima Perspectivă Economică Mondială (World Economic Outlook), raport de estimări prezentat la fiecare șase luni de către FMI, descrie o încetinire a creșterii globale la 3,6% în 2022, de la 6,1% în 2021.
”Ne-am redus previziunile pentru 143 de țări, reprezentând 86% din PIB-ul global. Inflația atinge cele mai înalte niveluri înregistrate în ultimele decenii. Prețurile mult mai mari la alimente și îngrășăminte pun presiune asupra gospodăriilor din întreaga lume, în special pentru cei mai săraci. Crizele alimentare pot declanșa tulburări sociale, știm asta”, a spus Georgieva.
De la ultima estimare, prezentată în luna octombrie a anului trecut, ”perspectivele s-au deteriorat, în mare parte din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia — provocând o criza umanitară tragică în Europa de Est — și a sancțiunilor menită să facă presiuni asupra Rusiei pentru ca aceasta să pună capăt ostilităților”, se arată în raportul FMI.
„În ansamblu, riscurile economice au crescut brusc. Ne-am revizuit proiecția pentru creșterea globală în scădere la 3,6% atât în 2022, cât și în 2023. Acest lucru reflectă impactul direct al războiului asupra Ucrainei și al sancțiunilor asupra Rusiei, iar pentru ambele țări ne așteptăm să experimenteze contracții abrupte”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul șef al FMI la lansarea raportului World Economic Outlook.
În opinia analiștilor de la FMI ”această criză se desfășoară în timp ce economia globală era activă angajată pe o cale a revirimentului, dar nu-și revenise încă pe deplin după pandemia COVID-19”. Mai mult FMI a constatat că revirimentul economiilor lumii era inegal, ”cu o divergență semnificativă între redresările economice ale avansate economiile și piețele emergente și cele în curs de dezvoltare”. În afară de criza indusă de războiul din Ucraina, economia globală este influențată negativ și de desele blocaje în China, care are o politică severă de închidere a activității pentru contracararea pandemiei de Covid 19. Din cauza încetinirii activității în diverse orașe din China se produc noi blocaje în lanțurile globale de aprovizionare, mai arată raportul de primăvară al FMI. Peste toate aceste riscuri se așează puseurile inflaționiste, care duc la creșterea dobânzilor de politică monetară și, ca efect scad apetitul pentru consum și investiții, deci provoacă o încetinire a economiei globale, mai arată raportul FMI.
”Presiunile mai puternice și mai persistente asupra prețurilor au condus, de asemenea, la o înăsprire a politicii monetare în multe ţări. Riscurile generale pentru perspectivele economice au crescut brusc, iar compromisurile politice au devenit provocări din ce în ce mai mari”, mai avertizează experții FMI.
Economia încetinește, dar inflația se va calma în 2023
Aproape că nu există economie care să nu fie atinsă de această avalanșă de crize suprapuse. România are una dintre cele mai pesimiste estimări privind creșterea economică, dacă am compara previziunile din octombrie ale FMI cu cele actuale. Acum FMI estimează că economia României ar putea crește cu 2,2% în 2022, iar în 2023 creșterea va fi de 3,4%.
Această prognoză este o înjumătățire a estimării din octombrie, când FMI vedea o creștere a economiei românești cu 4,8%, viziune chiar mai optimistă decât accea care a stat la baza alcătuirii bugetului de stat, de 4,6%.
FMI vede o inflație de 9,3% în acest an, dar estimează o calmare puternic a creșterii prețurilor în 2023, când inflația ar putea ajunge la 4%. Raportul FMI menționează îngrijorările legate de cei peste 4 milioane de refugiați ucraineni care au căutat sprijin în țările vecine, cum ar fi Polonia, România și Moldova, și atrage atenția supra presiunilor economice care apar din gestionarea valului de refugiați. ”Deplasarea a peste 4 milioane de ucrainieni în țările vecine, în special Polonia, dar și România, Moldova și Ungaria, vor adăuga alte presiuni economice în regiune”, arată FMI.
Un al avertisment sever se ascunde în estimarea privind deficitul de cont curent, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea. Astfel, din perspectiva FMI, România ar putea avea în 2022 un deficit de cont curent record, de 7% din PIB, care va rămâne ridicat (6,5%) și în 2023. FMI nu explică de ce anticipează aceste evoluții ale contului curent, care descriu presiuni uriașe asupra leului, dar arată că toate economiile au cunoscut balanțe dezechilibrate ale contului curent din cauza pandemiei, a scumpirii petrolului și, în general a energiei și ca efect al războiului din Ucraina.
Conturile curente ale economiilor lumii sunt afectate în continuare de un volum mare al importurilor de medicamente, echipamente medicale și electronice. Lucrul de acasă a mărit cererea de aparatură electronică. La acest capitol sunt învingători, cum ar fi China și zona euro, și învinși, precum SUA.
”Scumpirea puternică a prețului petrolului în 2021 a contribuit și ea la o extindere a excedentelor externe pentru exportatori și deficitelor pentru importatori”, arată raportul FMI. Problema conturilor curente se va ameliora foarte puțin în viitor, avertizează FMI.
”Soldurile de cont curent se așteaptă să rămână ridicate pe termen scurt. Evoluția viitoare este incertă din cauza efectelor războiului, a traseului pandemiei și scumpirii mărfurilor”, spun experții FMI.
Ritm mai lent de creștere economică în SUA, dar și în Germania
Economia Statelor Unite ale Americii va fi atinsă mai puțin de efecte războiului din Ucraina, deoarece are afaceri reduse cu Rusia, dar va fi afectată de valul de inflație și de așteptatele scumpiri ale costurilor creditării, induse de politica monetară. Totuși economia SUA va încetini în 2022, cu un ritm de creștere estimat la 3,7%, cu 0,3% mai mic decât previziunea FMI publicată în urmă cu șase luni.
Economia Germaniei, cel mai important partener comercial al României va încetini până la 1,7% în 2022, prognoză redusă cu 1,7% față de cea din octombrie. Italia, un al partener important al economiei românești va avea creștere a economiei de 2,3% în 2022, prognoză și ea cu 1,% mai joasă față de cea din octombrie.
Recesiune brutală în Rusia și Ucraina
Evident economia Rusie și a Ucrainei vor fi cel mai puternic afectate de intensitatea crizelor suprapuse. Economia Rusiei ar putea intra într-o recesiune severă, cu o scădere cu 8,5% a produsului intern brut (PIB) în acest an. Ucraina va avea însă o economie devastată de război, cu o recesiune amplă, descrisă de o scădere cu 35% a PIB în acest an.
Fondul avertizează că inflația crescută va avea un impact deosebit asupra țărilor sărace și a segmentelor populației cu venituri mai mici, crescând riscul de tulburări sociale din cauza costurilor mai mari pentru alimente, combustibil și produse de bază. „Acum proiectăm că inflația va rămâne ridicată pentru mult mai mult timp în Statele Unite și în unele țări europene. A atins cel mai înalt nivel din ultimii 40 de ani. În contextul piețelor forței de muncă înguste, este în creștere riscul ca așteptările inflaționiste să se îndepărteze de țintele de inflație ale băncilor centrale, determinând un răspuns mai agresiv de înăsprire din partea factorilor de decizie. În plus, creșterea prețurilor la alimente și la combustibil poate crește semnificativ perspectiva tulburărilor sociale în țările mai sărace imediat după invazie”, a adăugat el.
În esență FMI avertizează că situația economiei mondiale este dificilă, riscurile sunt mari și imprevizibile. ”În general, riscurile sunt crescute și în mare măsură situația este comparabilă cu cea de la începutul pandemie – o combinație fără precedent de factori care modelează perspectiva, cu elemente individuale care interacționează în moduri care sunt în mod inerent dificil de prezis”, arată raportul FMI.
