Numărul străinilor angajați în România, creștere de 30% într-un an. În ce domenii muncesc? Atunci când vedem străini care fac lucrurile pe care românii refuză să le facă, trebuie să înţelegem ce se întâmplă: este deficit de forţă de muncă.
Pe 15 decembrie 2022, în evidenţele Ministerului Muncii apăreau puţin peste 100.000 de străini, care munceau în România.
Numărul străinilor angajați în România, creștere de 30% într-un an
Un an mai târziu, numărul acestora crescuse la puţin peste 130.000 de muncitori. Aceasta înseamnă o creştere de peste 30%, într-un an. Este clar că există un aspirator de forţă de muncă, iar el a fost instalat în timp, de către mai multe guverne, succesiv, prin politica de ocupare a forţei de muncă.
Faptul că într-un an numărul angajaţilor străini a crescut de la 103.287, la 130.457, demonstrează că avem o problemă.
Newsweek a explicat anterior că, matematic, dacă îi scădem din numărul total al românilor, prezenţi în statistici, pe cei aflaţi în Muncă, pe pensionari şi pe minori, rezultă o forţă de muncă nefolosită, de ordinul milioanelor de persoane.
Citeşte şi: De ce nu mai vor tinerii să muncească. Fenomenul NEET's este răspândit la nivel global
Sunt aşa-numiţii NEET's, adică cetăţeni români care nu sunt prezenţi nici în sistemul de Educaţie, nici nu muncesc oficial, nu se formează profesional şi ori lucrează la negru, ori trăiesc din ajutoare sociale sau stau pe banii părinţilor.
Ca să rezolvăm această problemă, trebuiem să ştim câţi sunt şi care sunt, nominal. Asta e posibil numai după informatizarea unor baze de date: ANOFM / Inspecţia Muncii, REVISAL, Fiscul - şi conexarea lor. Astfel ca, la o simplă interogare, să aflăm ce se întâmplă cu Gheorghe N. Ionescu, din Oneşti.
Şi să găsim soluţiile adecvate. Până atunci, ne uităm cum creşte cifra străinilor care vin în aspiratorul de forţă de muncă România, conform Ministerului Muncii.
Citeşte şi: Cine sunt străinii din Germania cu cele mai mari salarii? Pe ce loc se află românii
Cei mai mulţi salariaţi cu contracte active, 27.777, figurau în statisticile oficiale, la 15 decembrie anul trecut, în Industria Prelucrătoare.
Alţi 25.625 erau angajaţi în Construcţii. Încă aproape 20.000 lucrau în Comerţ, iar în HoReCa puţin peste 15.000.
Pur şi simplu, sunt munci pe care românii nu vor să le facă în ţară, pentru că sunt plătite sub pretenţiile lor financiare, iar atunci, pentru că trebuie cineva angajat, sunt angajaţi străinii veniţi din ţări mai sărace, care acceptă salarii mai mici.
Citeşte şi: O țară în Nordul Europei expulzează străinii ce nu câștigă 2300 €/lună. Austria ar putea face la fel
Seara, lângă un depozit MegaImage, vezi 30 de muncitori sri lankezi aşteptând naveta, după o zi de lucru. Un anumit lanţ de plăcintării-covrigării are de asemenea angajaţi sri lankezi.
Indienii, pakistanezii, ori sri lankezii conduc biciclete şi motociclete, cu care fac livrări pentru Glovo, Tazz ş.a.m.d.. Iar clătitele sunt edificate măiastru, în mall-uri, de nepalezi.
Numărul acestor expaţi - gulere albastre continuă să crească. „A fost aprobat un contingent de 100.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, în anul 2024, lucrători străini.
Aspirator de forţă de muncă
Este o decizie luată în urma consultărilor cu sindicatele şi patronatele şi are în vedere evaluarea numărului de cereri de eliberare a avizelor de angajare, de la începutul anului până în prezent, dar şi a numărului locurilor de muncă declarate vacante de angajatori, în special în mediul privat”, a anunţat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Executivului, la finalul anului trecut.
„Este un număr similar şi cu 2022, este o cifră în jur de 100.000, pe anul în curs, la acelaşi necesar a fost evaluat şi anul viitor, este totuşi o creştere faţă de 2021 de exemplu, când au existat aproape 50.000 de astfel de solicitări”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Sofisticare
Din această problemă, care azi are numai valenţe economice, va apărea în anii şi deceniile următoare o altă problemă, mult mai sofisticată. Copiii credincioşilor musulmani care astăzi te servesc amabili, cu covrigi şi clătite, stresaţi să supravieţuiască, vor creşte în România profundă, deficitară la nivelul Educaţiei.
Copiii aceştia, născuţi în România, vor fi cetăţeni români, se vor autohtoniza, îşi vor păstra credinţa şi se vor radicaliza. Constituţia României, art. 5, al (2):
"Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere."
Povestea Franţei sau Germaniei, a Olandei, ori a Belgiei, din ultimele decenii, se va repeta şi la noi. România de mâine va fi mai cosmopolită, dar mai nişată.
Dacă părinţii, prea timoraţi şi ocupaţi să-şi câştige existenţa, nu creează probleme, copiii lor vor naşte noi provocări complexe. Va trebui să învăţăm din experienţa occidentalilor.
