Documentul UE stipulează că fiecare stat membru va „face tot posibilul” pentru a-și reduce, în perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023, consumul de gaze cu cel puțin 15%. Măsura nu are caracter obligatoriu, fiind o recomandare, iar statele pot sau nu să țină seama de ea. Surse guvernamentale au declarat, pentru Newsweek România, că șansele ca măsura să capete caracter obligatoriu în această toamnă sunt foarte mari, estimarea fiind de 80%.
Ministerul energiei a precizat, pentru Newsweek România, că la 10 august depozitele de gaz ale României erau pline în proporție de 63%.
Cum se va trece de la voluntar la obligatoriu
Ministerul Energiei a reiterat în răspuns că „în acest moment, conformarea este una voluntară, iar România nu se află în situația de a se conforma acestei reduceri de 15% a consumului de gaz. Totodată, trebuie menționat că procentul de 15% se aplică comparativ cu consumul mediu de gaze înregistrat în perioada 1 august - 31 martie în cursul ultimilor cinci ani consecutivi anteriori datei intrării în vigoare a prezentului regulament”.
De la voluntar la obligatoriu se va trece în urma deciziei Comisiei Europene și doar dacă un număr de state membru solicită starea de urgență.
„Plafonul de 15% poate să fie ajustat în funcție de profilul fiecarei țări, printre elementele de flexibilizare a țintei se află gradul de umplere al depozitelor raportat la calendarul de umplere al acestora, dar și media consumului pe ultimii 5 ani, sau cantitatea de gaze naturale aferentă clienților ne-energetici la nivelul anului 2021. În prezent, România a depășit țintele asumate de umplere a depozitelor de gaze – un nivel de peste 59% la 1 august 2022. La 10 august 2022 – nivelul de umplere al depozitelor de gaze este de peste 63%, cu mult peste ținta de calendar”, potrivit Ministerului Energiei.
Cum va fi afectată populația României dacă UE ne obligă să reducem consumul de gaz cu 15%
Autoritățile exclud ca populația să aibă de suferit în cazul în care României i se va cere să reducă acest consum de gaz.
„Persoanele fizice nu vor fi afectate de o eventuală reducere a consmului de gaz cerută de UE. Prin implementarea Planului de Urgență se intenționează să se anuleze, atenueze sau să se elimine efectele unei perturbări pentru a face față situațiilor în care alimentarea cu gaze naturale pe piața internă de gaze naturale nu ar mai putea fi garantată tuturor clienților, cu precădere clienților protejați. Astfel, persoanele fizice sunt avute în vedere cu precădere în activitățile necesare menținerii aprovizionării cu gaze naturale”, potrivit răspunsului primit de la Ministerul Energiei.
Ce prevede Planul de urgență pentru gaz al Guvernului
Ministerul Energiei a promovat, în primăvara acestui an, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Planului de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România.
„Planul de urgență pentru gaze a fost elaborat în scopul stabilirii unui set de măsuri și proceduri, inclusiv de scheme de flux de informații și de acțiuni întreprinse pentru a anula, reduce sau elimina efectele unor posibile perturbări în aprovizionarea cu gaze naturale în România în situații individuale de criză, adică în starea de alertă timpurie, alertă și urgență și de responsabilități fixe clar stabilite aplicabile pentru toate părțile interesate în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale.
Prin implementarea Planului de urgență se intenționează să se anuleze, atenueze sau să se elimine efectele unei perturbări pentru a face față situațiilor în care alimentarea cu gaze naturale pe piața internă de gaze naturale nu ar mai putea fi garantată tuturor clienților, cu precădere clienților protejați”, se arată în documentul consultat de Newsweek.
Trei niveluri de criză
Regulamentul definește în art. 11, alin. (1) trei niveluri de criză, și anume:
▪ nivelul de alertă timpurie (denumit, în continuare, „alertă timpurie”): în cazul în care există informații concrete, sigure și fiabile, conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze și care ar putea conduce la declanșarea nivelului de alertă sau de urgență;
▪ nivelul de alertă (denumit, în continuare, „alertă”): în cazul în care are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepțional de mare care afectează în mod semnificativ situația în materie de furnizare de gaze, dar piața este încă în măsură să gestioneze perturbarea sau cererea respectivă fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri nebazate pe piață;
▪ nivelul de urgență (denumit, în continuare, „urgență”): în cazul unei cereri excepțional de mari sau al unei perturbări semnificative a furnizării de gaze sau al unui alt tip de deteriorare semnificativă a situației în materie de furnizare de gaze și toate măsurile de piață relevante au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisfice cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piață în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienții protejați.
Apariția nivelurilor individuale de criză depinde de gravitatea perturbării, de implicațiile economice și tehnice anticipate și de urgența acțiunilor de remediere la nivel național.
Nivelurile nu trebuie declarate succesiv. Nivelul de alertă sau de urgență poate fi declarat imediat în funcție de gravitatea perturbării, de urgența și de tipurile de măsuri necesare pentru corectarea situației sau eliminarea riscului.
În cazul declarării nivelului de Urgență, furnizarea gazelor către clienții protejați implică limitări/sistări în furnizarea gazelor naturale către clienții neprotejați.
Cine sunt clienții protejați care nu ar avea de suferit
Documentul garantează faptul că și în caz de urgență clienții protejați vor avea gaz.
Citește și: În timp ce UE cere reducerea consumului cu 15%, Ungaria vrea 700 milioane mc gaz în plus de la Putin
Consumatorii protejați sunt toți consumatorii casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor și, în plus, în cazul în care statul membru respectiv decide astfel, mai pot cuprinde:
Citește și: VIDEO Ministrul Energiei: „Nu avem motive pentru a reduce cu 15% consumul de gaze”
(a) întreprinderile mici și mijlocii, cu condiția ca acestea să fie racordate la o rețea de distribuție a gazelor, și serviciile sociale esențiale, cu condiția ca acestea să fie racordate la o rețea de distribuție sau de transport de gaze și ca toți acești consumatori suplimentari să nu reprezinte mai mult de 20 % din consumul total de gaze; și/sau
(b) instalații de termoficare, în măsura în care furnizează energie consumatorilor casnici și consumatorilor menționați la litera (a), cu condiția ca aceste instalații să nu poată funcționa cu alți combustibili și să fie conectate la o rețea de distribuție sau de transport de gaze.
Cu toate aceste asigurări, nimeni nu poate prezice cât de mare va fi urgența energetică din această iarnă.
Comentarii 0