El a arătat că suntem deja la jumătatea anului, iar ținta de 7% din PIB este foarte greu să fie îndeplinită.
Bolojan a menționat un plan care poate fi prezentat Comisiei Europene, care, „pe termen scurt, înseamnă o corecție ce nu se poate face decât combinat din creșterea de venituri, din eșalonarea investițiilor și din scăderea de cheltuieli“.
„Ar fi trebuit ca ordinea să fie inversă - să începem cu scăderile de cheltuieli, să prioritizăm investițiile și, dacă nu se reușește, doar atunci să recurgem la creșterea veniturilor, dar, din păcate, datorită perioadei electorale și preelectorale de un an și jumătate în care din acest punct de vedere nu s-a făcut mare lucru, estimez că niciun guvern care va veni nu va putea evita creșterea veniturilor (la bugetul statului - n.r.), ceea ce
înseamnă, din păcate, creșterea de taxe și impozite“, a spus Bolojan.
El a arătat că aceste măsuri nu se pot lua de pe o zi pe alta, însă este nevoie de o auditare rapidă a instituțiilor de stat.
De unde provine dezechilibrul
Ilie Bolojan a declarat că, în 2024, faţă de 2023, veniturile au crescut cu puţin peste 10%, iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu aproximativ 19%.
„Pe ce s-au dus în principal aceste creşteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creşteri, care nu au ţinut seama de venituri.
Am avut o creştere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât faţă de rata inflaţiei, cât şi faţă de veniturile statului.
Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public.
2024, faţă de 2023, a însemnat o creştere de venituri de puţin peste 10% şi o creştere a fondului de salarii de 24%.
Asta înseamnă că, cu siguranţă, în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi şi asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituţii unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituţiei“, a spus Ilie Bolojan la Senat.
„Am avut o inflaţie acumulată, în patru ani, de 36% şi o creştere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%. Dar gândiţi-vă că ultima creştere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie şi, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni.
E un lucru bun, au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii“.
El a arătat că avem pensia medie de aproximativ 550-600 de euro şi avem pensii în sistemul de justiţie, medii, cu o pensionare la 48 ani, de 5.000 de euro, ceea ce este inechitabil.
Un alt aspect important este că avem venituri scăzute la bugetul de stat din cauza unei legislaţii permisive, uneori proaste, a evaziunii fiscale sau a performanţei scăzute în administraţie, în materie de colectare.
„Ştiţi că nu ne încasăm TVA-ul decât într-o pondere care poate fi mult îmbunătăţită, indiferent cum se calculează această neîncasare de TVA.
Avem o lege a insolvenţei permisive care permite intrarea în cascadă, dintr-o insolvenţă în alta, statul rămânând cu sume importante care nu sunt încasate“, a explicat el.
Ilie Bolojan a mai declarat că „toată această situaţie este într-un context în care cetăţenii României au o încredere scăzută în instituţiile statului, care este generată de calitatea celor care suntem în politică, de promisiuni neonorate, de decizii greşite, de incompetenţă uneori“.
Transparentizarea cheltuielilor și evaluarea personalului
„E nevoie să lucrăm la măsuri, zilnic, în așa fel încât, tot pe baza unui pachet, să obținem rezultate combinate privind reducerea de cheltuieli, în primul rând, privind prioritizarea investițiilor, dar și creșterea veniturilor statului.
Fiecare instituție din România cred că poate fi auditată imediat, în așa fel încât să se vadă dacă își cheltuie eficient banii, dacă oferă servicii bune, dacă personalul are ce face cu norma întreagă și e nevoie să luăm decizii în așa fel încât, fără să reducem calitatea serviciilor, să putem reduce cheltuielile.
E nevoie de o transparentizare a tuturor cheltuielilor la instituțiile publice, la companiile de stat și la instituțiile care spun că sunt autofinanțate, ASF, ANR, ANCOM, de exemplu, în așa fel încât, știind care sunt datele contractelor de muncă, nivelul de salarizare, să se aplice corecții în așa fel încât aici banii publici care sunt încasați din piață sau să fie lăsați piețelor sau să fie direcționați către proiecte de care statul român are nevoie.
E nevoie să facem o reformă a pensiilor speciale“, susține Ilie Bolojan.
Eșalonarea investițiilor
Președintele interimar al PNL a afirmat că anul acesta sunt programate investiții de 150 de miliarde de lei.
„Nu cred că vor putea fi închise aceste bugete de investiții, va trebui făcută o eșalonare a acestora, pentru că nu toate sunt la fel de urgente, nu toate sunt la fel de importante și unele poate nu sunt la fel de bune ca altele și deci o analizare a investițiilor, a programelor pe care le derulează România și o amânare a acestora sau o anulare a acestora, dacă va fi cazul, este foarte probabil necesară“, a arătat Ilie Bolojan.
„Noi am susținut întotdeauna o impozitare echitabilă și susținem și în perioada următoare acest lucru, deci asta înseamnă că nu susținem impozitarea progresivă, dar susținem ca toți care fac profit să plătească impozitele corect“, a spus Ilie Bolojan într-o conferință de presă la Palatul Parlamentului.
