Adică vom afla care sunt aceste companii care vor fi listate la Bursă. „Listarea la bursă va începe anul acesta, dar nu este ca o conferinţă de presă, pe care o anunţi de pe o zi pe alta.
E un proces lung, care durează în cea mai bună variantă şase luni de zile şi, într-o variantă normală, aproximativ un an de zile, pentru că aici nu suntem doar noi acţionari.
Mai este şi Fondul Proprietatea, sunt proceduri de evaluare, sunt aspecte care ţin de zona bursieră, deci e nevoie de o perioadă de timp”, a explicat Bolojan.
De ce este bine să fie listate companiile de stat la Bursă? Ce s-a întâmplat până acum?
El a menţionat că urmează să fie listate companii din Energie şi Transporturi.
„În ceea ce priveşte companiile, ele sunt din zona de Energie şi de Transporturi şi, foarte probabil, în prima săptămână din luna august vom face publice companiile care urmează să fie listate.
Listarea, din punctul meu de vedere, este un lucru bun, pentru că creşte capacitatea bursei din România de a fi o bursă într-o ţară emergentă, care se dezvoltă.
Citeşte şi: Acţiunile TGN (Transgaz) depăşesc Transelectrica şi devin cele mai performante acţiuni de la Bursă
Dar, în acelaşi timp, creşte şi capacitatea de finanţare a acestei companii, transparenţa în ceea ce priveşte gestionarea activităţii acesteia”, a transmis prim-ministrul.
Dar subiectul acesta este în general tratat de parcă până acum nu ar exista deja nici o altă companie de stat listată, ceea ce este o informaţie greşită: există, sunt mai multe, acţiunile sunt foarte performante şi companiile listate au mult de câştigat.
Printre cele mai cunoscute companii de stat sau la care statul are pachete de acţiuni se numără: OMV Petrom (simbol bursier OMP), Romgaz (SNG), Nuclearelectrica (SNN), Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN), conform BVB Radar.
Citeşte şi: 555 de milioane de lei sunt obligaţiunile emise de Nicuşor Dan, pe Bursă
Lista completă este mai mare. Aşadar, listarea are loc deja, la unele companii de stat. Nu este vorba despre orice fel de companii.
OMV Petrom (OMP) e o companie petrolieră, una dintre cele mai mari din România, unde statul deţine acţiuni alături de compania austriacă OMV.
Romgaz (SNG) este compania naţională de gaze naturale. Este atât de puternică, încât face parte, împreună cu OMV Petrom, din consorţiul care va extrage în curând gaze din perimetrul Neptun Deep, cu platforma gazeiferă Transocean Barents, în spaţiul economic exclusiv al României.
Citeşte şi: Bursa iubeşte alegerile cu rezultate clare. Când a crescut cel mai mult, după un scrutin?
Companiile care urmează, ca şi Romgaz, sunt de importanţă strategică, şi totuşi nimeni nu a avut vreo îndoială că, listându-le la Bursă, ele ar fi în pericol să intre pe mâna finanţelor străine. Nici vorbă de aşa ceva.
Nuclearelectrica (SNN) este compania care operează centrala nucleară de la Cernavodă. Transgaz (TGN) este compania care operează reţeaua naţională de gaze din România.
Transelectrica (TEL) este compania de transport a energiei electrice din România. Hidroelectrica este compania de energie electrică listată recent la Bursă care operează hidrocentralele.
Toată floarea cea vestită
Fondul Proprietatea (FP): este fondul de investiții care deține participații în mai multe companii, inclusiv în companii de stat.
Banca Transilvania (TLV) este cea mai mare bancă din România. Cazul BT/TLV este emblematic. A fost înfiinţată în anul 1993, la Cluj, de un grup de oameni de afaceri.
S-a dezvoltat exclusiv prin IPO-uri – adică prin emisiuni sucesive de acţiuni pe piaţa de capital. Efectul modului în care a acţionat BT pe piaţa bancară românească, combinat cu felul în care a obţinut bani pentru dezvoltarea sa, a făcut-o ca în acest moment să fie liderul pieţei bancare din România.
Caz exemplar
Desigur, contextul este că marii grei ai pieţei bancare globale nu sunt la noi sau sunt, dar fac figuraţie, aşteptând momentul când vor calcula că merită să crească consolidat.
Cazul BT este însă exemplar: nimeni nu le-a luat banca afaceriştilor transilvăneni, ei sunt tot acolo şi banca lor este o forţă. IPO-urile (ofertele publice iniţiale – trad. Eng. Initial public offering) făcute pe piaţa de capital sunt un instrument eficient de a îţi aduce bani pentru dezvoltare.
Atunci când a cumpărat, prin anii 2000, Combinatul Siderurgic din Galaţi, indianul Lakshmi Mittal avea investiţii în Siderurgie pe tot mapamondul, după ce lansase pe piaţa indiană de capital (şi nu numai) nenumărate IPO-uri, pentru a atrage bani pentru dezvoltare.
Cine ar putea urma?
Companiile de stat româneşti se pot consolida în acest fel şi pot deveni forţe economice. Ilie Bolojan vorbeşte despre Transporturi. Cine ar putea urma?
Companiile din CFR sunt punctul slab, dar şi Tarom, pe aero. Găuri negre de bani. Ele pot deveni forţe interne (şi nu numai), prin lansarea de IPO-uri şi gestionarea inteligentă a banilor pentru investiţii obţinuţi astfel.
Salariat CFR la muncă - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
De exemplu, ETF-urile pot fi o soluţie pentru dezvoltarea companiilor de stat slabe. ETF-urile (Exchange Traded Fund) sunt fonduri complexe tranzacţionate la Bursă: sandvişuri de acţiuni slabe şi acţiuni foarte puternice sunt vândute împreună, în acelaşi "salam" bursier, pe piaţa de capital.
Cea mai mare companie de investiţii pe piaţa bursieră din lume, Black Rock, este expertă în aceste ETF-uri. Astfel, companiile slabe au şanse importante să obţină bani pentru dezvoltare.
