Are România capacitatea să-și mărească producția de cereale pentru a compensa blocada instituită de Rusia exportului de cereale din Ucraina? O întrebare intens vehiculată în rândul opiniei publice autohtone, dar și internaționale.
O întrebare pe care Newsweek România a adresat-o Ministerului Agriculturii, în virtutea Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.
Contextul, deși negativ, este favorabil din punct de vedere economic, deoarece, în momentul de față, se înregistrează deficite în aprovizionarea cu cereale în special a țărilor din Africa, iar România ar putea profita economic de aceată conjunctură.
„România are capacitatea de a mări producția la cereale doar prin creșterea intensivității factorilor de producție. Aplicarea unei agriculturi bazată pe exploatare intensivă a terenurilor agricole implică administrarea unor cantități de input-uri mai mari, cum ar fi: îngrășăminte, pesticide și apă prin irigații”, a fost răspunsul primit de la Ministerul Agriculturii.
Cu alte cuvinte, țara noastră nu dispune de suprafețe suplimentare care pot fi cultivate cu cereale, dar, pe suprafețele actuale, poate mări producția la hectar, prin metodele enunțate deja.
Potrivit cifrelor pus la dispoziția Newsweek România de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), România se clasează pe locul 6 în Uniunea Europeană la suprafața cultivată cu cereale.
Suprafața recoltată în anul 2021 la nivelul țării la cereale pentru boabe a fost de 5.351.500 de hectare cu o producție totală de 27.791.300 de tone;
Citește și:
HARTA Ruta exporturilor de cereale din Ucraina ocolește România. Turcia ia tot caimacul
În 2020, producţia de cereale din România a fost de 18,968 milione de tone, în scădere cu 37,6% faţă de 2019. Producţiile de grâu şi de porumb s-au diminuat şi ele cu 37,7%. În 2019, agricultorii au recoltat 30,4 milioane de hectare de cereale. Randamentul a înregistrat, de asemenea, un recul de la 5.458 kg/hectar în 2019, la 3.600 kg/hectar, în 2020.
În ceea ce privește previziunile pentru anul acesta, Comisia Europeană a revizuit pentru a treia oară, în minus, estimările legate de producția de cereale a României. Din cauza secetei, randamentul la grâu ar putea fi de numai 4,2 tone la hectar, cu 6,5% sub prognoza din luna mai. Este cea mai mare scădere estimată pentru un stat membru, în contextul în care producția medie a UE ar putea scădea cu 4,5% față de 2021.
România trece pe roșu la producția de grâu. După trei revizuiri în minus, se estimează o scădere de 20% față de anul trecut
Deficitul persistent de precipitații în mai multe regiuni cu culturi de iarnă și temperaturile ridicate au deteriorat și mai mult culturile de iarnă. În plus, este nevoie urgentă de precipitații pentru un randament bun al culturilor de vară, atrag atenția specialiștii Comisiei Europene care au revizuit în minus, pentru a treia lună consecutiv, estimprile privind producția agricolă din România.
Citește și:
Ministrul Bogdan Aurescu: „2,7 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat România până acum”
Mai exact, fermierii români ar putea obține anul acesta o medie de numai 4,2 tone de grâu la hectar, cu 20% mai puțin decât anul trecut și cu 5,7% sub media ultimilor cinci ani. Este cea mai mare scădere estimată pentru un stat membru raportată la anul trecut, în contextul în care producția medie a UE ar putea scădea cu 4,5% față de 2021. Scăderi semnificative ale producției mai sunt raportate în Portugalia ( minus 19%), Estonia ( minus 17%) și Bulgaria, Ungaria ( minus 11).
Conform estimărilor Comisiei din luna mai, România ar fi putut obține randamente medii de 4,56 tone la hectar, ceea ce ne-ar fi permis o producție totală de grâu comun de peste 10 milioane de tone. Iată însă că, potrivit noilor prognoze, producția de anul acesta s-ar putea limita la doar aporximativ 9,3 milioane de tone de grâu, în condițiile în care suprafața cultivată este de aproximativ 2,1 milioane de hectare. În 2021, producția de grâu comun a României a fost de 10,4 milioane de tone, potrivit Institutului Național de Statistică.
Infrastructură deficitară
O problemă a României, care afectează capacitatea de export, este lipsa unei infrastructuri adecvate. Acest lucru a fost evident în momentul în care cerelale ucrainene blocate de război au trebuit să tranziteze terestru țara noastră. Barjele încărcate cu cereale din porturile ucrainene Reni şi Izmail stau, în prezent, până la 20 de zile blocate în portul Constanţa, în timp ce tirurile pline cu marfă ucraineană aşteaptă 4-5 zile la cozi la Halmeu (judeţul Satu Mare) pentru a intra în România.
Transportul feroviar ar putea fi soluţia deblocării situaţiei, însă linia de cale ferată de la Galaţi, unul dintre punctele cheie, necesită reparaţii pentru a fi pusă în funcţiune. Licitaţia pentru această investiţie a eşuat, astfel că CFR a anunţat că repară în regie proprie calea ferată din Portul Galaţi, care ar putea fi gata cel mai devreme la începutul lunii august.
De asemenea, cu o infrastructura rutieră peticită este greu să ne imaginăm că vom face față situației.
Pentru moment se speră că exportul celor 20 de milioane de tone blocate în Ucraina va fi deblocat în baza unui acord semnat de Ucraina și Rusia, pe 22 iulie a.c., la Istanbul.
Conform estimărilor, redeschiderea porturilor ucrainene va permite exportul a 3 milioane de tone de cereale pe lună, ceea ce va aduce acestei țări venituri suplimentare de un miliard de dolari.
