Cum poate renaște industria chimică din România

În anii `70-`80, industria chimică a cunoscut, în România, un avânt fără precedent, beneficiind de protecția politică a Elenei Ceaușescu.

Pentru regimul din acea perioadă, era o sursă de mândrie. După 1989, sectorul s-a prăbușit. În ultimii ani au apărut semne că industria chimică renaște.

Investitori români și străini preiau activele vechilor combinate și repornesc producția, la cerințele secolului XXI. Newsweek România vă prezintă punctul la care se afla industria chimică în anii ’80 și cum a evoluat în ultimii 30 de ani.

Producție mare, consum energetic uriaș

Deși statisticile din anii 1980 ridică semne de întrebare, o estimare arată că, la începutul lui 1990, industria chimică românească producea bunuri în valoare de 469 de miliarde de lei, adică aproximativ 35 de miliarde de euro, la valoarea din acei ani.

Producţia din industria chimică a crescut, în 1989, de 221 de ori faţă de 1950, potrivit „Anuarului statistic al României 1990“, editat de Comisia Naţională pentru Statistică.

Ritmul mediu anual de creştere a fost de 14,9%. Între 1960 şi 1989, numărul întreprinderilor din chimie a urcat de la 57 la 89, iar numărul mediu al salariaţilor a crescut de la 45.900 în 1960, la 207.000 în 1989.

Vârful acestei industrii a fost însă în anul 1980. Bucureştiul deținea 14,6% din producția chimică, urmat de Argeş, unde partea de petrochimie de la Rafinăria Arpechim realiza circa 8% din producția chimică națională, şi Prahova, unde prezenţa rafinăriilor a dus judeţul la o cotă de 7,2%, arată datele statistice oficiale.

Urma Bacăul, ce producea îndeo­sebi prin Combinatul Petrochimic Borzești și prin combinatul
AMURCO, cu o cotă de 6,7%, Vâlcea, prin Oltchim, avea 6,5%, iar  judeţul Braşov deținea o pondere de 6,1% din producția chimică.

Avertismentul academicianului Frangopol

Imediat după căderea comunismului, a început și reducerea masivă a producției industriei chimice. „Spre deosebire de celelalte ţări din Europa de Est, foste socialiste, România a cunoscut în ultimii 28 de ani, începând din 1990, un proces accelerat şi necontrolat de dezindustrializare, determinat în special de o criză profundă de politică şi de sistem“, afirma, în iunie 2018, Petru Frangopol, membru de onoare al Academiei Române, în cadrul unei dezbateri care a avut loc în primăvara lui 2018.

Academicianul reproșa guvernelor de după 1989 că nu au avut o politică de reindustrializare, ceea ce a făcut ca 90% din industria chimică să fie distrusă.

Potrivit lui Frangopol, numai în domeniul petrolului şi al chimizării acestuia, dezindustrializarea a condus la demolarea a 102 mari unităţi, din cele 132 existente în 1990, şi la reducerea capacităţii de prelucrare a ţiţeiului, de la aproape 35 de milioane  tone anual în 1990, la 13,7 milioane  tone pe an în prezent.

„Industria chimică autohtonă a exportat produse în valoare de 1,6 miliarde de euro în 2016 şi a importat de 5,6 miliarde de euro, ceea ce a condus la un deficit al balanţei de plăţi externe de 4 miliarde euro“, a spus academicianul.

Acesta a arătat că o parte din aceste produse chimice au fost importate din ţări foste comuniste, fără resurse petroliere.

„Este important că aceste ţări foste comuniste nu şi-au distrus chimia petrolului, dimpotrivă, au modernizat industria petrochimică, astfel încât în prezent au devenit ţări exportatoare de produse petrochimice“, a atras atenţia domnia sa.

„Politica reindustrializării este una urgentă, importantă pentru dezvoltarea economică a ţării, mai ales pentru existenţa statală a României.

Astăzi sunt puţine pârghii de intervenţie în această politică din cauza constrângerilor fiscale, bugetare, dar şi a celor impuse de FMI, de politică monetară, comercială etc.“, a afirmat acest membru al Academiei.

Tot atunci, în martie 2018, Petru Frangopol aprecia că „pe termen scurt, reindustrializarea sectorului petrol-
petrochimie înseamnă repornirea operaţiunilor din Piteşti, în sistem integrat, respectiv a unităţilor Arpechim şi Oltchim Râmnicu Vâlcea“.

Bulgaria ne-a ajuns din urmă

În datele publicate în 2018, Eurostat a arătat că importurile României de produse chimice, din state non-UE, erau în creștere, în timp ce exporturile avansau într-un ritm mult mai lent.

Potrivit datelor Eurostat, citate într-un articol scris pentru „Curs de guvernare“, de economistul Marin Pană, România a înregistrat al doilea cel mai mare ritm anual de creştere a importurilor de produse chimice din surse non-UE pe perioada 2007 – 2017.

Creșterea importurilor a fost de 13,1% pe an, imediat după Irlanda. În schimb, în aceeași perioadă, exporturile au crescut într-un ritm anual de doar 2%.

Acest procent a plasat România pe ultimul loc din UE în ceea ce privește evoluția exporturilor de produse chimice către state din afara Uniunii.

„Minusul consemnat de România în balanţa comercială pe această cale s-a dublat în 2015 faţă de 2007, pentru ca în 2017 să se tripleze (de la -193 milioane euro a urcat în 2015 la -384 milioane euro şi anul trecut la -566 milioane euro)“, a arătat „Curs de guvernare“.

Industria chimică include, potrivit clasificării standard internaţionale SITC, chimicale organice, chimicale anorganice, coloranţi, produse farmaceutice, uleiuri esenţiale, îngrăşăminte, polimeri (mase plastice, elasto­meri, fire si fibre sintetice) în formă brută sau prelucrată şi alte produse chimice.

Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător al lumii de produse din industria chimică.

„Cu 16,9%, industria chimică din UE ocupă locul 2 în totalul vânzărilor mon­diale, Statele Unite contribuind cu 14%“, arată un raport Eurostat pentru anul 2018.

Industria chimică europeană este competitivă la nivel mondial, având în continuare inovații, dar există o presiune comercială dinspre Asia, în special dinspre China.

E nevoie de sprijin guvernamental și bancar

Începând cu anul 2017, în sectorul chimic și petrochimic au reapărut companii interesate să investească sume de sute de milioane de euro.

Perspectiva exploatării gazelor din Marea Neagră deschide noi oportunități și pentru sectorul chimic.

Din 2018, a început și refacerea Oltchim, a cărui active de bază au fost achiziționate de Chimcomplex
Borzești.

În mai 2019, compania a anunțat că a devenit cel mai mare exportator din România, urmare a achizițiilor de la Oltchim.

„Achiziția activelor funcționale ale Oltchim a fost determinată de nevoia de a relansa industria chimică a țării prin valorificarea resurselor materiale, financiare și umane de care România dispune și pentru a reechilibra balanța de import/export a produselor chimice.

Posibilitatea valorificării sinergiilor tehnice, comerciale și investiționale ale celor două platforme indus­triale, de la Borzești și Râmnicu Vâlcea, este imensă.

Dacă s-ar valorifica toate liniile de producție pe care le-a avut Oltchim s-ar putea realiza o cifră de afaceri de circa 650 milioane de euro“, a declarat pentru Newsweek România Virgiliu Băncilă, vicepreședinte al Chimcomplex. 

Acesta menționează că, pentru a redeveni un exportator net de produse chimice și petrochimice, este nevoie ca firmele care vor o schimbare reală în domeniu să fie susținute de Guvernul României pentru a reporni combinatele de îngrășăminte chimice și de cauciuc sintetic și pentru a reconstrui industria de medicamente, de fire și fibre sintetice și produse ale chimiei fine.

„Autoritățile naționale, respectiv Guvernul, pot sprijini relansarea acestei industrii prin elaborarea unui Program Național prin care să stabilească:

➜ obiectivele acestui proces de relansare;

➜ să integreze toate activitățile și organismele statului responsabile de implementarea programului;

➜ să coordoneze alocarea resurselor (de stat și private) necesare realizării obiectivelor;

➜ să prevadă acordarea prin Ministerul Finanțelor Publice a unor garanții de stat, suverane, pentru proiectele de importanță națională din acest program.

Simțim nevoia de sprijin din mediul bancar, deoarece investițiile în chimie&petrochimie sunt foarte mari. Avem nevoie de bănci puternice care să susțină aceste proiecte și să își înțeleagă rolul în această relansare a industriei chimiei românești“, a
menționat Virgiliu Băncilă.

Vicepreședintele Chimcomplex arată că, în prezent, instituțiile financiare externe practică costuri mari, speculative pentru finanțarea proiectelor românești.