Bruxelles nu lucrează în logica respingerii planurilor nationale, ci încearcă să le încadreze pe toate în obiectivele de mediu și cele ale digitalizării.
Însuși faptul că PNRR al României a putut fi depus la Bruxelles la sfârsitul lunii trecute arată că planul este viabil. Pâna în prezent, 23 din 27 de state membre UE au reușit să depună acest plan, restul se află încă în discuții preliminare cu Comisia Europeană.
România a depus planul său în 31 mai, cu o întârziere față de calendarul stabilit, dar i s-a acordat atunci o extensie a analizei sale – ceea ce înseamnă că ea nu va pierde cele 13% din finanțare care sunt plătite în avans, afirmă purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Marta Wieczorek.
Conform aceluiași purtător de cuvânt, informația conform căreia PNRR-ul României a fost respins nu este corectă, potrivit RFI.
Planul cuprinde multiple investiții în sectoare diverse, fiecare proiect având însă obiective obligatorii de mediu (minim 37%) și de digitalizare (minim 20%).
De aceea realizarea acestor planuri naționale este extrem de dificilă întrucât orice modificare, cât de mică, suferită într-un domeniu poate periclita atingerea obiectivelor obligatorii. Echilibrul între investițiile necesare, modernizările dorite, țintele de mediu și digitalizarea pare uneori imposibil de atins.
Toate statele membre au lucrat în cooperare cu Comisia astfel încât planurile depuse să fie în proporție de 90% viabile.
Odată depuse aceste planuri, Comisia are două luni la dispoziție pentru a le analiza, perioadă în care se pot trimite în capitale diverse întrebări menite să clarifice unele aspecte.
Odată analiza făcută, planurile intră în atenția Consiliului UE care le aprobă caz cu caz. Un plan național aprobat se întoarce la Comisia Europeană care deblochează atunci un avans de 13% din costul proiectelor.
