Chisăliță: „Exportăm electricitate ieftină, importăm dependență energetică scumpă”. Cum am ajuns aici?

„La prima vedere, cifrele par contradictorii, resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%, însă producția de energie electrică crește cu 7%, iar exporturile de energie ating niveluri record, crescând cu aproape 16%.

În realitate, aceste evoluții descriu transformarea accelerată a structurii energetice a României, o economie care devine tot mai dependentă de importurile de combustibili și tot mai orientată către exportul de energie electrică produsă din surse regenerabile”, explică Dumitru Chisăliță într-o analiză pentru Asociația România Inteligentă (AEI).

Chisăliță: „Exportăm electricitate ieftină, importăm dependență energetică scumpă”. Cum am ajuns aici?

Resursele de energie primară au ajuns la 10,48 milioane tep (tonă echivalent petrol n.r), cu 3,3% sub nivelul perioadei similare din 2025. Diminuarea este rezultatul cumulativ al reducerii producției interne și al scăderii importurilor totale.

Producția internă a coborât cu 1,5%, la 5,5 milioane tep, în timp ce importurile au scăzut cu 5,2%, la 4,98 milioane tep. Privită superficial, această evoluție ar putea sugera o diminuare a dependenței de importuri. În realitate, structura importurilor indică exact contrariul.

România importă mai puțin ca volum total, dar mult mai mult din anumite resurse critice:

· produsele petroliere importate au crescut cu 36,7%;

· gazele naturale utilizabile din import au crescut cu 46,8%;

· cărbunele net importat a crescut cu 24%.

Singura categorie majoră aflată în scădere este importul de țiței, care s-a redus cu aproximativ 30%, dar asta pe fondul creșterii produselor petroliere cu 36,7%. Această situație este cu atât mai paradoxală cu cât în această perioadă prețurile la produsele petroliere a fost mai mare decât a țițeiului importat de România. Și atunci de ce această evoluție?

Această schimbare sugerează o transformare importantă a fluxurilor energetice. În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește. Iată marea diferență între populismul ”România HUB energetic”, ”România independentă energetic” și realitățile statistice deloc cunoscute de politicieni și oameni.

Producția internă de resurse energetice în scădere, energia electrică salvează aparența

Un element remarcabil este faptul că energia electrică reprezintă singurul segment energetic cu evoluție pozitivă. Toate celelalte forme de energie primară au înregistrat scăderi ale producției interne.

Creșterea producției de energie electrică cu aproximativ 7% demonstrează că sistemul energetic românesc începe să beneficieze de investițiile realizate în ultimii ani în capacități regenerabile și de condițiile hidrologice favorabile din 2026. Din păcate această evoluție aparent pozitivă nu este în realitate chiar așa, deoarece energia electrică vândută este foarte, foarte ieftină și iată cum și singurul lucru aparent pozitiv în statistica energetică Românească nu este chiar pozitivă, se arată în analiza lui Dumitru Chisăliță pentru AEI.

Ce se întâmplă cu hidroenergia și regenerabilele?

Însă, conform expertului, sectorul hidroenergetic este cel care a schimbat complet imaginea sistemului energetic în primele luni ale acestui an, în România. 

Cifrele arată că producția hidrocentralelor a crescut cu 31,5%, respectiv cu peste 1,2 TWh, iar aceasta este o creștere impresionantă, conform lui Chisăliță. Această producție a compensat integral scăderile din termocentrale și centralele nucleare și a redus presiunea asupra importurilor de energie electrică.

„Rezultatul confirmă încă o dată rolul strategic al hidroenergiei în România. Nicio altă tehnologie nu poate furniza într-un interval atât de scurt un volum suplimentar de peste 1 TWh. Totodată, dependența de condițiile hidrologice rămâne ridicată. Dacă 2026 beneficiază de debite favorabile, un an secetos poate inversa rapid această contribuție pozitivă”, a arătat Chisăliță.

În ceea ce privește sursele regenerabile noi, acestea continuă să își consolideze poziția, afirmă expertul. „Energia eoliană a crescut cu 12,5%, iar energia solară cu 26,4%. Deși valorile absolute sunt inferioare creșterii hidroenergiei, semnalul este extrem de important.

Energia fotovoltaică a adăugat aproape 300 milioane kWh într-un singur an, ceea ce indică intrarea în exploatare a unui număr semnificativ de noi capacități. În plus, ritmul de creștere al producției solare este cel mai ridicat dintre toate tehnologiile energetice majore”, arată acesta.

Aceste date confirmă că „România traversează o etapă de accelerare a producției de energie regenerabilă începe să ocupe o pondere din ce în ce mai mare în mixul de producție, dar scăderea consumului scoate în evidență lipsa transformărilor reale din societatea românească. Cu alte cuvinte tranziția energetică către alte forme de energie mult invocată, este departe realitate”, mai precizează expertul.

În același timp, conform lui Chisăliță, termocentralele și energia nucleară pierd teren. rapoartele oficiale arată că termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin, iar centralele nuclearo-electrice cu 2,9% mai puțin.

Românii au consumat mai puțină energie electrică

Consumul populației s-a redus cu 10,1%, o scădere excepțional de mare pentru doar un an.

Există mai multe explicații posibile:

· temperaturi mai ridicate decât în perioada similară din 2025;

· măsuri de eficiență energetică;

· autoconsum din instalații fotovoltaice rezidențiale;

· comportament de economisire determinat de costurile energiei.

Dacă tendința se va menține pe întregul an, România ar putea înregistra una dintre cele mai puternice reduceri ale consumului rezidențial din ultimul deceniu, se mai arată în analiza lui Chisăliță.