CCIR și Ambasada Turkmenistanului identifică noi direcții de cooperare economică bilaterală

România vrea să transforme Portul Constanța într-o poartă energetică pentru Europa. CCIR propune reluarea unei rute prin Azerbaidjan și Georgia, în timp ce Turkmenistanul caută acces la piața europeană pentru rezervele sale uriașe de gaze.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a avut, pe 29 iulie, o întâlnire cu ambasadorul Republicii Turkmenistan în România, Annamammet Annayev.

Discuțiile au vizat dezvoltarea cooperării economice dintre cele două țări, în special în sectorul energetic, dar și stabilirea unei legături directe între porturile Constanța și Turkmenbași, conform CCIR.

Gazele din Turkmenistan ar putea intra în Europa prin Constanța

Mihai Daraban a relansat ideea proiectului Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI), prin care gaze naturale din regiunea Caspică ar putea ajunge pe piața europeană.

Turkmenistanul ar putea deveni una dintre sursele de aprovizionare, în condițiile în care dispune deja de un gazoduct care ajunge până la țărmul Mării Caspice.

„Portul Constanța poate să devină punctul de intrare al gazelor naturale din Turkmenistan către Europa, prin conectarea cu infrastructura de transport din Azerbaidjan și Georgia și, ulterior, prin conducta BRUA. Un asemenea proiect ar reprezenta un accelerator real al cooperării dintre mediile de afaceri din cele două țări.

Este nevoie însă de un core business capabil să coaguleze în jurul său companiile din sectoarele economice ale celor două țări, iar sectorul energetic rămâne, în contextul european actual, unul dintre cele mai relevante puncte de plecare”, susține președintele Camerei Naționale.

Cum ar urma să funcționeze proiectul AGRI

În forma sa inițială, proiectul AGRI prevedea transportarea gazelor naturale prin conducte din Azerbaidjan până în Georgia. Gazele urmau să fie lichefiate într-un terminal construit pe țărmul georgian al Mării Negre și transportate cu nave până la Constanța.

În România, gazele ar fi urmat să fie regazeificate și introduse în sistemul național de transport, pentru a putea ajunge ulterior către piețele din Europa Centrală. Această rută a fost analizată ca o alternativă pentru diversificarea surselor europene de aprovizionare, potrivit Ministerului Energiei.

Propunerea prezentată acum de Mihai Daraban adaugă Turkmenistanul între posibilele țări furnizoare. Comunicatul CCIR nu precizează însă calendarul, costurile, volumele de gaze sau soluția tehnică prin care gazele turkmene ar urma să fie transferate către infrastructura din Azerbaidjan și Georgia.

Turkmenistanul susține că deține a patra rezervă de gaze din lume

Ambasadorul Annamammet Annayev a prezentat oportunitățile economice oferite de Turkmenistan și a susținut că produsul intern brut (PIB) al țării a crescut cu 6,3% în prima jumătate a anului 2026.

Potrivit acestuia, Turkmenistanul ocupă locul patru în lume în privința rezervelor certificate de gaze naturale.

„Turkmenistanul dispune de resurse energetice importante și de o economie aflată într-un ritm solid de creștere. Cooperarea port-to-port dintre Turkmenbași și Constanța, alături de proiectul unui centru zonal de distribuție a produselor turkmene în Portul Constanța, poate deveni un pilon strategic al relației economice dintre cele două țări”, a declarat Annamammet Annayev, ambasadorul Republicii Turkmenistan în România.