Cât scumpeşte Ordonanţa Trenuleţ factura ta la Energie? Care este cauza? Taxa de stâlp este de așteptat să aducă la bugetul de stat circa 2-3 miliarde de lei, estimează fostul ministru de Finanțe de acum 14 ani, Gheorghe Ialomițianu.
Impozitul va fi aplicat în energie, companiile producătoare sau distribuitoare din acest domeniu vor introduce valoarea taxei în facturile emise consumatorilor finali: societăți comerciale sau persoane fizice.
Cât scumpeşte Ordonanţa Trenuleţ factura ta la Energie? Care este cauza?
Noile facturi indexate cu valoarea taxei pe stâlp vor ajunge, probabil, la firme începând cu luna aprilie.
În opinia lui Gheorghe Ialomițianu, specialist fiscal și fost ministru al Finanțelor, în domeniul energetic, presiunea indusă de această nouă obligație de plată va conduce la o scumpire a electricității cu circa 2-3% pentru consumatorul final.
„De exemplu, în domeniul energiei, această nouă taxă va pune presiune pe costuri, care vor fi transferate la consumatorul final, în factura la electricitate”, a spus Gheorghe Ialomițianu, conform termene.ro.
Citeşte şi: Cine susţine că Ordonanţa Trenuleţ este "cuţitul realităţii care pică peste promisiunile politice"?
Domeniul de aplicare al taxei va fi unul vast, fiind vorba de toate activele pentru care nu se achită impozit pe clădiri.
La finalul ședinței de guvern în care a fost adoptată „Ordonanța Trenuleț” prin care s-au introdus măsuri de austeritate bugetară și fiscală, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că „a solicitat în mod expres ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile”, timp în car vor fi consultate toate industriile afectate de acest nou impozit.
„Vom analiza inclusiv detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, începând cu platformele, infrastructura pentru energie electrică, infrastructura de comunicații. Este un domeniu foarte complex”, a mai spus Barna.
Citeşte şi: Ilie Bolojan, despre adoptarea Ordonanței Trenuleț : ”România intra în incapacitate de plată”
„Sper ca solariile sau alte active importante din domeniul agricol să nu fie trecute pe lista de taxare, așa încât să fie cât mai puține costuri care să fie suportate de consumatori”, a mai spus Gheoghe Ialomitianu.
În opinia sa, „taxa pe stâlp” ar putea aduce la buget, în decursul unui an, 2-3 miliarde de lei din cele 7 milarde de lei pe care statul speră să le colecteze prin noile măsuri anunțate.
Potrivit OUG 156/2024, „Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX.
Ce se întâmplă cu impozitul pe construcţii
Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.
În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosință cu titlu gratuit/închiriere”.
Ordonanța mai prevede că impozitul pe construcții se plătește ”în două rate egale până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv”.
