Între timp, lucrurile evoluează. Pe 16 martie, Comisia Europeană a propus Actul privind industria cu zero emisii nete, pentru a extinde producția de tehnologii curate în UE și pentru a se asigura că UE este bine echipată pentru tranziția către o energie curată.
Concret, aceasta înseamnă că energetica bazată pe cărbune are zilele numărate, iar cea pe bază de hidrocarburi şi ea va fi absorbită de evoluţia tehnologică explozivă din anii care urmează. Soluţia este folosirea energiei verzi (fotovoltaice, eoliene, hidroenergie).
Care va fi mixul energetic al Româmiei
Dar ce te faci atunci când, teoretic, apare o perioadă în care nu bate vântul şi nu e lumină solară suficientă? Şi, mai mult, e secetă, deci aportul de hidroenergie este deficitar? Energiile verzi sunt volatile. Azi ai din plin, mâine lipsesc aproape complet. Ai un back-up de completare cu energie nucleară.
Zilele trecute, la ora prânzului, România avea un aport de 30.62% energie hidro (adică de 1897 MW), 20.79% energie nucleară (1288 MW), 18.64% hidrocarburi (1155 MW), 15.50% cărbune (960 MW), 10.49% fotovoltaice, 3.42% eoliene, 0.53% biomasă 0% şi instalatii de stocare 0%.
Aşa cum se observă, aproape un procent de 26% este reprezentat de producţia de energie bazată pe cărbune şi hidrocarburi, care trebuie înlocuită cu alte resurse curate şi chiar create capacităţi de producţie care să ajute România să producă şi mai multă energie.
Citeşte şi: România ar putea termina reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă în anul 2031 - 2032
Dacă prisoseşte consumului intern, cu atât mai bine, poate fi exportată. L-am întrebat pe noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care este stadiul analizei privind mixul energetic al României, la orizontul anului 2030. Ştim care va fi acesta?
"Este o întrebare fundamentală, pe care mi-am pus-o de când mi-am preluat mandatul: care e viziunea României, pe termen lung, pentru sectorul energetic şi pentru economia noastră?", a răspuns Burduja. Apoi a explicat stadiul actual în care ne aflăm.
Citeşte şi: Termocentrala Mintia s-a vândut cu peste 90 milioane €. Cumpărătorul, un important producător global
"Avem Planul Naţional Integrat în Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), avem multiple strategii energetice ale României, care sunt blocate în diverse stadii. În instanţă, în procese de avizare ş.a.m.d.", a explicat demnitarul.
El relatează că a descoperit "una şi pe site-ul Ministerului Energiei, cred că e Strategia Energetică pe anii 2022 – 2027, dacă ţin bine minte. Oricum, ea este contestată în instanţă şi nu putem avansa".
Citeşte şi: Sebastian Burduja: „Avem şanse să punem în funcţiune capacităţi de energie curată de 735 MW”
"Mi-am propus un exerciţiu de viziune, în care să strângem laolaltă cei mai mari specialişti pe care îi are România, în domeniul energetic, din ţară, din Diaspora, din companiile de sub autoritatea tutelară a Ministerului, şi să le punem exact această întrebare", a relatat Sebastian Burduja.
"Poate că nu suntem în stare ca în următorul an – un an şi jumătate să promovăm o strategie a sectorului energetic românesc şi să o aprobăm, să o trecem de toate avizele, inclusiv în zona de Mediu, dar o viziune pe care să ne-o asumăm împreună suntem în stare să facem?" - se întreabă pe jumătate retoric Burduja.
Asumare
"Cred că e vital să o facem", spune demnitarul, care este în funcţie de o lună, "şi este şi o modalitate de a da o voce celor care au expertiză pentru acest sector, pentru viitorul său şi să existe o asumare şi la nivelul Guvernului: cum vede pe termen lung acest mix energetic?".
De altfel, recunoaşte Sebastian Burduja, este şi întrebarea pe care ne-o pune Comisia Europeană: "Aveţi ţinte în PNRR, v-aţi asumat că scoateţi din uz capacităţile bazate pe cărbune. Ce puneţi în loc?
Am înţeles că puneţi centrale pe gaz (n.r.: adică ne mutăm, de pe cărbune, pe următoarele capacităţi de producţie vizate pentru dispariţie), dar aveţi şi Mintia (n.r.: Mass Global Energy Rom a achiziţionat această termocentrală de la Deva, care, după o investiţie de 1 miliardd de euro, în doi ani, ar trebui să producă energie pe bază de gaz, conform ZF), aveţi şi centralele care se fac pe fonduri pentru modernizare, cu acele SPV-uri, pe Oltenia.
Puneţi cifrele cap la cap şi vedeţi dacă ele sunt corecte şi dacă mixul pe care îl proiectaţi dv. este cel care reflectă nevoile României".
