BERD a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei României în acest an

Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în noiembrie 2019. Pentru 2021, BERD se aşteaptă o expansiune de 4% a PIB-ului României, arată Agerpres.

Economia românească a continuat ritmul robust de creştere în 2019, de 4,1%, datorită consumului privat, sprijinit de politica fiscală pro-ciclică, inclusiv majorarea pensiilor şi a salariilor în sistemului public. Ca rezultat, deficitul bugetar a crescut, ajungând la 4,6% din PIB în 2019, dar datoria guvernamentală a rămas la un nivel moderat, de 35% din PIB la finele anului trecut, se arată în raport.

Pentru 2020, BERD estimează un declin al PIB-ului de 4%, presupunând o încetinire semnificativă a epidemiei de coronavirus din trimestrul doi, cu toate restricţiile ridicate. Starea de urgenţă introdusă la mijlocul lunii martie reduce consumul privat, dar impactul ar putea fi compensat într-o oarecare măsură de creşterea cheltuielilor cu alimentele, care reprezintă 25% din totalul cheltuielilor, cel mai ridicat procentaj din UE, se arată în raport.

Investiţiile sunt în scădere din cauza incertitudinilor şi a turbulenţelor de pe pieţe, presiunile asupra lichidităţilor şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare putând să afecteze proiectele aflate în derulare, apreciază BERD.

Deşi România este mai puţin dependentă de comerţul internaţional comparativ cu alte membre UE din regiune, exporturile de bunuri (care reprezintă aproximativ 33% din PIB) au fost afectate, în special din cauza expunerii semnificative la economia italiană, care a suferit de pe urma pandemiei, în condiţiile în care exporturile de bunuri către Italia reprezintă aproximativ 10% din total. Mai mult, Italia este şi o sursă importantă de remitenţe pentru România, reprezentând aproximativ o treime din intrările de bani în România, se arată în raport.

Autorităţile au adoptat un pachet de stimulare fiscală, de aproximativ 3% din PIB, menit să injecteze lichiditate suplimentară şi să evite concedierile. Totuşi, adoptarea unor măsuri suplimentare ar putea fi limitată în contextul poziţiei fiscale, cu o ţintă de deficit bugetar de 6,7 din PIB în 2020 în bugetul revizuit, consideră BERD.

Perspectiva ratingului suveran al României a fost înrăutăţită de principalele agenţii de evaluare financiară. Ca parte a răspunsului la criză, BNR a relaxat politica monetară şi a început să cumpere datoria publică. În 2021, sectorul privat ar urma să-şi revină şi să conducă redresarea, economia românească urmând să înregistreze o creştere de 4%, estimează instituţia financiară internaţională.