Totuşi, o escaladare a celui mai recent conflict din Orientul Mijlociu, care vine pe lângă perturbări cauzate de invazia rusă a Ucrainei, ar putea împinge piețele globale de mărfuri în ape tulburi, potrivit celui mai recent studiu al piețelor de mărfuri.
Raportul oferă o evaluare preliminară a potențialelor implicații pe termen scurt ale conflictului, pentru piețele de mărfuri.
Banca Mondială despre conflictul din Orientul Mijlociu
Documentul constată că efectele ar trebui limitate, dacă conflictul nu se extinde. Conform previziunilor de bază ale Băncii Mondiale, este de așteptat ca preţurile petrolului să ajungă în medie la 90 de dolari/baril, în trimestrul curent, înainte de a scădea la o medie de 81 de dolari/baril, anul viitor, pe măsură ce creșterea economică globală se încetinește.
Prețurile generale ale mărfurilor sunt estimate să scadă cu 4,1%, anul viitor. Este de aşteptat ca prețurile mărfurilor agricole să scadă anul viitor, pe măsură ce ofertele cresc.
Se estimează că prețurile metalelor de bază vor scădea cu 5%, anul viitor. Se preconizează că prețurile materiilor prime se vor stabiliza în anul 2025. Efectele conflictului asupra piețelor globale de mărfuri au fost limitate, până acum.
Citeşte şi: Banca Mondială avertizează că economia mondială este într-o situaţie dificilă: „Multe provocări”
Prețurile generale ale petrolului au crescut cu aproximativ 6%, de la începutul conflictului. Prețurile mărfurilor agricole, ale majorității metalelor și ale altor mărfuri abia au crescut acum.
Perspectivele pentru prețurile mărfurilor s-ar înrăutăţi rapid dacă conflictul s-ar escalada. Raportul subliniază ce s-ar putea întâmpla în trei scenarii de risc bazate pe experiența istorică din anii 70. Efectele ar depinde de gradul de întrerupere a aprovizionării cu petrol.
Într-un scenariu de mică perturbare, aprovizionarea globală cu petrol s-ar reduce cu 500.000 - 2 milioane de barili/zi, ceea ce este echivalent cu reducerea observată în timpul războiului civil din Libia, din 2011.
Citeşte şi: Yemen intră în război împotriva Israelului. Transportul crucial de petrol în Marea Roșie, amenințat
În acest scenariu, prețul petrolului ar crește inițial între 3% și 13%, în raport cu media pentru trimestrul curent, la 93 - 102 dolari/baril.
Într-un scenariu de perturbare medie, echivalent cu războiul din Irak, din anul 2003, aprovizionarea globală cu petrol ar fi redusă cu 3 - 5 milioane de barili/zi.
Acest lucru ar conduce la creșterea prețurilor petrolului cu 21% - 35%, inițial, la 109 - 121 dolari/baril. Într-un scenariu de perturbare mare, comparabil cu embargoul petrolier arab, din anul 1973, oferta globală de petrol s-ar micșora cu 6 - 8 milioane de barili/zi.
Citeşte şi: Se scumpește combustibilul? Preţurile petrolului au crescut cu mai mult de 4%
Acest lucru ar duce la creșterea prețurilor cu 56% - 75%, inițial, adică între 140 și 157 dolari/baril.
„Cel mai recent conflict din Orientul Mijlociu vine în urma celui mai mare șoc asupra piețelor de mărfuri, din anii 1970 încoace – războiul Rusiei cu Ucraina”, a declarat Indermit Gill, economist șef al Băncii Mondiale, vicepreședinte principal pentru Economia Dezvoltării.
„Aceasta a avut efecte perturbatoare asupra economiei globale, care persistă până în prezent. Factorii politici vor trebui să fie vigilenți. Dacă conflictul ar escalada, economia globală s-ar confrunta cu un șoc energetic dublu, pentru prima dată în decenii, nu doar din cauza războiului din Ucraina, ci și din Orientul Mijlociu”, a spus tehnocratul.
Preţuri mai mari la alimente
„Prețurile mai mari ale petrolului, dacă sunt susținute, înseamnă inevitabil prețuri mai mari la alimente”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale, director al Grupului Prospects.
„Dacă se materializează un șoc sever al prețului petrolului, ar crește inflația prețurilor la alimente, care a fost deja ridicată în multe țări în curs de dezvoltare. La sfârșitul anului 2022, peste 700 de milioane de oameni – aproape o zecime din populația globală – erau subnutriți.
O escaladare a celui mai recent conflict ar intensifica insecuritatea alimentară, nu numai în regiune, ci și în întreaga lume”, spune Kose
Rezilienţă
Faptul că conflictul a avut până acum doar impacturi modeste asupra prețurilor mărfurilor poate reflecta capacitatea îmbunătățită a economiei globale de a absorbi șocurile prețului petrolului.
De la criza energetică din anii 1970, se arată în raport, țările din întreaga lume și-au întărit apărarea împotriva unor astfel de șocuri. Ele și-au redus dependența de petrol. Cantitatea de petrol necesară pentru a genera un dolar din PIB a scăzut cu mai mult de jumătate, din anii 70.
Statele au o bază mai diversificată de exportatori de petrol și au extins resurse energetice, inclusiv surse regenerabile. Unele țări au stabilit rezerve strategice de petrol, au stabilit aranjamente pentru coordonarea aprovizionării și au dezvoltat piețe futures, pentru a atenua impactul penuriei de petrol asupra prețurilor.
Avertismentul aurului
Aceste îmbunătățiri sugerează că o escaladare a conflictului ar putea avea efecte mai moderate decât ar fi fost cazul în trecut. Cu toate acestea, factorii de decizie politică trebuie să rămână atenți, se arată în raport.
Unele mărfuri, în special aurul, emit un avertisment cu privire la perspective. Prețurile aurului au crescut cu aproximativ 8%, de la începutul conflictului. Prețurile aurului au o relație unică cu preocupările geopolitice: cresc în perioadele de conflict și incertitudine, semnalând adesea o erodare a încrederii investitorilor.
Dacă conflictul se intensifică, factorii de decizie din țările în curs de dezvoltare vor trebui să ia măsuri, pentru a gestiona o potențială creștere a inflației totale.
Volatilitate pe preţuri
Având în vedere riscul unei insecurități alimentare mai mari, guvernele ar trebui să evite restricțiile comerciale, cum ar fi interdicțiile de export pentru alimente și îngrășăminte.
Astfel de măsuri intensifică adesea volatilitatea prețurilor și sporesc insecuritatea alimentară. De asemenea, ar trebui să se abțină de la introducerea controalelor și subvențiilor prețurilor, ca răspuns la creșterea prețurilor la alimente și petrol.
O opțiune mai bună este îmbunătățirea rețelelor de siguranță socială, diversificarea surselor de alimente și creșterea eficienței, în producția și comerțul cu alimente.
Pe termen lung, toate țările își pot consolida securitatea energetică, prin accelerarea tranziției către sursele regenerabile de energie, care va atenua efectele șocurilor prețului petrolului.
