România trebuie să reducă deficitul cu 30 de miliarde de lei pentru a evita o criză. Cine va suferi

30 de miliarde de lei reprezintă deficitul înregistrat în primele două luni ale anului, și reprezintă aproape 3% din PIB.  

Adrian Codârlașu, președintele Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România, a explicat pentru Newsweek România de unde ar putea fi economisite cele 30 de miliarde de lei. 

Citeşte şi: Adio, lucrări publice. PNDL şi Programul “Anghel Saligny” au bugetele drastic micşorate

El spune că acest lucru "nu se poate face decât analizând (n.n.: structuralitatea fiscalităţii bugetare). Care este efectul acelor bani? Unde se duc banii aiurea? Cum poți face să nu se mai ducă aiurea?".

Dar care sunt totuşi direcţiile spre care trebuie să meargă Executivul, în perioada care urmează?

Adrian Codîrlaşu explică faptul că mediul de business nu mai poate fi încă odată pus să plătească aceşti bani, prin creşterea taxării, fără ca statul să demonstreze că şi el îşi face propria reformă.

Citeşte şi: 6 miliarde de euro pot intra în România, din PNRR, în următorii doi ani. Pentru ce sunt aceştia?

"Ca principiu, nu cred că i se poate cere economiei private ca tot ea să contribuie prin taxe suplimentare la reducerea deficitului bugetar.

Întâi trebuie să arate statul că se restructurează și că face și el economie și participă la această reducere de cheltuieli", spune specialistul.

Trebuie văzut câte agenții de stat sunt inutile

Sunt 20 de ani de când Valentin Ionescu, fostul ministru al Privatizării, a afirmat că în România trebuie făcut un audit al instituției guvernamentale.

Dar nu unul financiar, ci unul funcținoal pentru a se vedea câte agenţii inutile sunt, câte se ocupă cu acelaşi obiect de activitate şi pot fi comasate, cum pot fi simplificate schemele de personal, astfel încât să se simplifice traseele documentelor legale.

"Sunt foarte multe companii care pot face asta", spune acum expertul CFA, "inclusiv cele din Big 4 (PwC, EY, KPMG, Deloitte)". Toate sunt prezente în România, guvernele au lucrat cu ele, pe diverse proiecte.  

Programele de dezvoltare locală, în vizor

Pe partea de administrație locală, "reducerea de cheltuieli va trebui pusă în concordanță cu evoluția demografică, pentru că în 30 de ani au fost schimbări demografice substanțiale și poate sunt localități fără oameni", explică Codîrlaşu, "şi atunci de ce mai întreținem acolo o administrație stufoasă?".

"Cumva", continuă expertul, "trebuie comasate acele localități unde numărul de populație a scăzut și în modul acesta sunt și administrate mai bine și se face și economie.

Apoi, iarăși, nu văd de ce statul să dea bani de la buget pentru investiții care se pot face cu bani europeni. Cumva, acolo unde se face cu bani europeni să lase să se facă acele investiții astfel".

Mai mult, regula stabilită de forurile europene este că, acolo unde se fac investiţii cu bani europeni, nu este voie să facă şi statul investiţii decât doar complementar.

Citeşte şi: Cu un deficit de 4% din PIB, Guvernul face rectificare bugetară de zeci de miliarde. Cine ia bani

Concret, este vorba despre PNDL și Programul "Anghel Saligny". "Da", spune Codîrlaşu, "probabil părți din PNDL şi Anghel Saligny pot fi făcute cu bani europeni și atunci de ce să ne împrumutăm, când banii europeni pot fi obținuţi gratuit, de către autoritățile locale din regiunile respective?

E adevărat, e ceva mai multă muncă (n.n.: la pregătirea documentaţiei şi la aprobările necesare, apoi la urmărirea etapelor proiectului), dar sunt bani gratuiți, nu bani pe care trebuie să-i împrumutăm".

Analizarea datelor ANAF cu sisteme inteligente

O altă soluţie de colectare a taxelor este că ANAF stă pe un munte de date acum şi datele acelea trebuie puse la muncă, "dar un om nu le poate analiza, trebuie o mașină care să lucreze pentru Fisc".

Codîrlaşu se referă concret la operaţionalizarea datelor stocate la ANAF, de la companiile din România, care trebuie să fie analizate cu computerele, de programe de tip Big Data, care să spună inspectorilor ANAF unde trebuie să se ducă în control.

"Practic, cu datele pe care le are acum ANAF, Fiscul ar putea să calculeze pentru noi taxele de plătit", susţine expertul.

ANPIS să rentabilizeze companiile de stat

Avem Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, care se ocupă de surpavegherea atentă a tuturor agenţiilor guvernamentale. Mai e necesară ea?

E nevoie de o autoritate, spune expertul, care să controleze companiile de stat, în contextul aderării la OECD. "Dar cineva să administreze companiile de stat, nu agențiile guvernamentale", subliniază acesta.

Un alt instrument eficace ar fi ieşirea pe Bursă cu pachete minoritare de acţiuni de la companiile de stat. "Asta reduce cheltuielile din companiile de stat. Mai e încă cineva astfel, care se uită cum sunt administrate aceste companii de stat, deci înseamnă o transparență mai mare", explică Adrian Codîrlaşu.

Avantajele listării la Bursă

Aceasta înseamnă și performanțe financiare mai bune. S-a văzut la companiile listate pe Bursă cum s-a îmbunătăţit performanţa lor financiară.

Statul rămâne în control, însă compania trebuie să arate public cum îşi numeşte membrii conducerii, "ea trebuie să urmeze Condul de conduită al Bursei de Valori Bucureşti, care spune cum să fie ei numiţi, cum e cu mandatele, cum trebuie să fie organizată compania", iar asta îi îmbunătăţeşte performanţele economice.

Drum judeţean refăcut cu bani de la stat - Foto: rasunetul.ro

Dacă din datele făcute public reiese că compania nu e guvernată bine, preţul acţiunilor listate scade şi compania are probleme cu atragerea de investiţii de pe Bursă, aşa că e obligată să devină mai performantă.

Trebuie să dea permanent informații publice către investitori și în modul acesta poţi să vezi cât de bine e administrată compania. Se pune presiune pe o administrare mai bună și pentru stat înseamnă în primul rând bani în plus pentru investiţii, prin listarea la Bursă, și bani, de asemenea, prin dividende.

Taxarea inversă

Mecanismul de taxare inversă, explică Consiliul Europei, este o măsură care transferă răspunderea pentru plata finală a TVA-ului la bugetul de stat de la vânzător, la client.

În acest fel, se urmărește reducerea riscului de fraudă în materie de TVA. În România, mare susţinător al acesteui mecanism simplu de taxare este avocatul fiscalist Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor. "Mi se pare o idee foarte bună", spune Adrian Codîrlaşu.