Ajutorul la pensie de 2.000 lei promis de Guvern nu va putea fi plătit. 3 experți, avertisment dur. Deficitul de cont curent și cel bugetar sunt la cel mai ridicat nivel din UE și au crescut mult în ultimii ani, antrenând și creșterea datoriei publice pentru finanțarea lor.
Pensiile nu vor mai fi indexate în 2025. pensionarii vor primi doar un singur sprijin de 1.000 sau de 2.000 d elie. Dar și acesta este pus în pericol. Asta, pentru datoria publică ar putea ajunge la un procent care va duce automat la înghețarea pensiilor și a oricărui ajutor pentru pensionari.
Datoria publică, în lipsa unei consolidări fiscale, poate ușor trece de 60% - 70% nu peste mult timp, arată studiul ”Sindromul deficitelor gemene – cazul României”, realizat de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Ionuț Dumitru (Academia de Studii Economice), Leonard Uzum (Banca Națională a României).
Ajutorul la pensie de 2.000 de lei promis de Guvern nu va putea fi plătit. 3 experți, avertisment dur
De mai mulți ani, deficitul bugetar și cel de cont curent, ca tandem, se situează la niveluri foarte înalte, caz singular în UE.
În 2024, ambele deficite au fost peste 8% din PIB, în condițiile în care cam jumătate din deficitul bugetar se finanțează în valută (deficitul bugetar pe cash a fost 8,64%, în anul 2024), conform Economica.net.
Datoria publică a crescut spectaculos, după criza financiară globală, ajungând de la 12%, în anul 2008, la aproximativ 53% din PIB, în anul 2024.
Citeşte şi: 11 miliarde de euro deficit bugetar. Care este limita de la care nu se mai pot mări pensiile
Veniturile fiscale, inclusiv contribuțiile de asigurări sociale, sunt mult sub media din UE – cca. 27% din PIB, față de 41% din PIB - și chiar sub cele din țările vecine din UE – Ungaria, Polonia, Bulgaria.
Datoria publică, în lipsa unei consolidări fiscale, poate ușor trece de 60% - 70%, nu peste mult timp.
România are un rating suveran scăzut (deși încă investment grade) și randamentul solicitat de investitori la obligațiunile sale este înalt, inclusiv în regiune.
Problema este că aceste lucruri influenţează tot ce se întâmplă în ţară. Nu se poate ca deficitele gemene să existe şi românii să-i vadă de viaţă liniştiţi.
Citeşte şi: Datoria Italiei, spre 140% din PIB. Cum se explică faptul că totuşi stă mai bine ca România
Primele afectate sunt salariile bugetare şi pensiile. La o datorie publică de peste 50%, se îngheaţă salariile bugetare. La peste 55%, se blochează şi creşterile de pensii.
Pensie înghețată dacă deficitul crește de 60%
La peste 60%, intră în funcţiune mecanismul automat de reducere a datoriei publice. Nu ne dorim acest lucru. Acest mecanism automat presupune reducerea drastică a surselor de producere a acestei datorii. Curba de sacrificiu ar fi dură.
Au fost tot felul de zvonuri legate de modul în care ar urma ca pensionarii să primească un ajutor la pensie. S-a vorbit despre o posibilă indexare în primăvară, după cum a sugerat premierul Ciolacu.
Citeşte şi: Cum ar putea Standard & Poor's să trimită România spre faliment
Secretarul general al Guvernului a spus că o posibilă indexare va fi în toamnă, dacă se găsesc bani la rectificarea bugetară. Dar de unde bani atunci, dacă acum nu sunt şi trendul e negativ?
Multe voci au vorbit despre acordarea unui ajutor one-off pentru pensionarii cu pensiile cele mai mici. În fine, ministrul de Finanțe a susținut că nu va fi nici un sprijin pentru pensionari.
Ciolacu a găsit 2 miliarde de lei, pentru creșterea/indexarea pensiilor. Nu toți pensionarii vor primi bani și nici nu este vorba despre o indexare. De ce?
Ajutorul la pensii, în focus. O indexare este excusă
Dacă cele 2 miliarde s-a împărți la toți cei 5.000.000 de pensionari, ar rezulta 400 lei pentru fiecare sau 30 de lei în plus la pensie, pe lună. Ceea ce este exclus.
Dacă s-ar acorda un ajutor de 1.000 de lei, de el ar beneficia 2.000.000 de pensionari care au pensie sub 2.300 de lei.
Dacă s-ar acorda ajutor de 2.000 de lei, ceea ce înseamnă că doar seniorii care iau venitul minim de 1.281 lei ar primi o singură dată acești bani.
Guvernul anunță care pensionari iau 2000 lei în plus la pensie în 2025. Când se dau banii?
O indexare este exclusă la un buget de 2 miliarde de lei. Dincolo de aceste calcule, România anul acesta nu poate fi lăsată de datoria publică, trecută de 55%, să primească pensii indexate. Acestea sunt îngheţate.
Problema este că riscul necreşterii pensiilor şi salariilor bugetare este cea mai mică problemă. Alte riscuri mai grave ne pasc şi o spune chiar Ministerul Finanţelor.
Pensie crescută pentru 1.000.000 de pensionari?
Şi a făcut-o de câţiva ani. Oamenii aceştia ştiu, pentru că le-au spus experţii din ministere de mult timp cum stau lucrurile, dincolo de vorbele politicienilor.
"Riscul de refinanţare şi cel al ratei dobânzii aferente datoriei denominate în moneda naţională, deși s-au menținut la un nivel relativ constant, pe tot parcursul anului 2021, sunt în continuare riscuri asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale care nu trebuie neglijate", spune Ministerul Finanţelor.
Aceste riscuri "trebuie corelate cu al treilea obiectiv al Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu, respectiv cel de dezvoltare a pieţei interne de titluri de stat".
Dar să luăm aceste riscuri pe rând şi să explicăm ce sunt ele.
Riscul valutar
La sfârșitul anului 2021, respectiv în luna aprilie 2022, 52,8%, respectiv 54,6% din portofoliul datoriei publice guvernamentale era denominat în valută.
Este o pondere ridicată atât comparativ cu alte state membre UE, care nu au adoptat moneda unică europeană, cât și cu alte state din aceeași categorie de rating cu România. O activare a riscului valutar poate perturba ritmul cu care ne împrumutăm şi deteriora banii cu care se plătesc pensiile şi salariile bugetare.
Ajutorul la pensie de 2.000 lei promis de Guvern nu va putea fi plătit. 3 experți, avertisment dur - Foto: Pexels/Alina Kurson
Expunerea semnificativă la riscul valutar poate fi gestionată luând în considerare volatilitatea relativ scăzută a cursului de schimb leu/euro și ca urmare a datoriei în valută, emisă predominant în euro, pe termen lung.
Riscul de refinanţare
Structura rambursărilor de rate de capital şi a refinanțărilor de titluri de stat indică o acumulare a rambursărilor, în următorii 5 ani, cu tendința de diminuare a riscului de refinanțare, pe termen mediu și lung.
Asta era situaţia în 2021. Pe măsură ce trece timpul, sumele rostogolite de România, în fiecare toamnă, la plata serviciului datoriei publice, cresc. Dacă într-un an aceste serviciu al datoriei publice nu poate fi plătit, toată datoria devine exigibilă la plată.
România nu poate plăti peste 150 de miliarde de euro dintr--o dată, deci va intra în încetare de plăţi. Asta înseamnă falimentul.
