Ratingul României pentru datoriile pe termen lung, în valută şi monedă locală, este "BBB minus", iar ratingul pentru datoriile pe termen scurt, în valută şi monedă locală, "S-2", perspectiva asociată pentru ambele ratinguri fiind menţinută la "negativă", potrivit Scope Ratings.
Agenţia precizează că menţinerea, la "negativă", a perspectivei pentru ratingul suveran al României este cauzată de două motive: deteriorarea finanţelor publice după mai mulţi ani de politică fiscală expansionistă, care potrivit Scope Ratings va duce deficitul guvernamental la aproximativ 9% din PIB în 2019 şi la un raport datorie publică-PIB de 45%, precum şi rezervele oficiale limitate pentru a acoperi datoriile în valută într-un mediu cu un stres sporit, ceea ce reduce amploarea acţiunilor de politică monetară disponibile pentru a susţine economia internă dincolo de măsurile anunţate până acum.
Pe de altă parte, confirmarea ratingului de tip investment-grade "BBB minus" atribuit României ţine cont de o serie de puncte tari precum calitatea de ţară membră a Uniunii Europene, ceea ce aduce cu sine acces la fonduri de investiţii, potenţialul robust de creştere economică în pofida crizei sanitare şi nivelul moderat al datoriei publice şi externe, informează Agerpres.
Scope Ratings avertizează că ar putea retrograda ratingul Românei în următoarele 12-18 luni dacă continuarea deficitelor structurale sau lipsa unei consolidări fiscale va rezulta într-o deteriorare a sustenabilităţii datoriei pe termen mediu, dacă deprecierea cursului de schimb sau diminuarea rezervelor oficiale va creşte probabilitatea unei crize a balanţei de plăţi şi/sau dacă diminuarea sprijinului din partea instituţiilor europene va expune România la o diminuare a surselor de finanţare pe termen lung necesare pentru a stabiliza potenţialul de creştere.
În sens invers, perspectiva asociată ratingului României ar putea fi îmbunătăţită la "stabilă" dacă un răspuns politic eficient va conduce la: o ajustare a politicilor fiscale, care permite o revenire la o traiectorie sustenabilă a datoriei în următorii doi ani şi un sprijin puternic de investiţii din partea instituţiilor europene care să faciliteze o revenire economică rapidă şi sustenbilă şi/sau implementarea de reforme structurale în sistemul de educaţie şi pe piaţa muncii care să susţină potenţialul de creştere pe termen lung al României.
