Turnuleţul de la Chip din Sighişoara, un monument construit înainte de Reforma Protestantă din secolul al XVI-lea, în jurul căruia există şi o legendă despre un paşă otoman ucis împreună cu elefantul său alb de un foc de archebuză, care şi acum ar doborî recordul mondial de distanţă, este în pericol de prăbuşire din cauza restituirii proprietăţilor de către fosta administraţie a oraşului.
Monumentul din Sighișoara unde un pașă otoman a fost ucis de pe elefantul său se prăbușește. De ce?
"Avem o documentaţie de tip DALI pentru refacerea Turnuleţului de la Chip şi de punere în siguranţă, fiind primul pas de care aveam nevoie pentru restaurare. Unde ne-am blocat? În faptul că terenul de lângă Turnuleţul la Chip este proprietatea privată a unei persoane fizice cu care suntem în dialog pentru schimb de terenuri şi/sau eventual expropriere, în caz că nu reuşim să cădem de comun acord, favorabil municipiului. Imediat după aceea dorim să demarăm lucrările, arată Agerpres.
În condiţiile actuale este foarte greu să lucrăm, având în vedere că terenul este proprietate privată, iar municipalitatea deţine doar un metru în jurul turnuleţului şi nu avem o cale de acces. În vecinătate, sub turn, există şi un cimitir evreiesc vechi. Consider că acel teren trebuie să revină municipiului Sighişoara, pentru a putea amenaja nu doar turnuleţul, ci şi accesul la cimitir, să fie un loc în care atât localnicii, cât şi turiştii să se odihnească, să avem bănci, să avem un parc amenajat", a declarat primarul Ioan Iulian Sîrbu.
Punerea în siguranţă a Turnului de la Chip este estimată la suma de 70.000 de lei, urmând ca ulterior, printr-o altă documentaţie, să fie prevăzută amenajarea.
Citește și: UK: Doi britanici, condamnați la pușcărie grea pentru protestele anti-imigraţie. Au atacat și români
"Partea de amenajare n-am putut-o lua în calcul nefiind proprietarul terenului, nu s-a putut face nicio documentaţie din care să ne rezulte o anumită sumă. Terenul din jurul turnului a devenit proprietate privată în urma unor decizii de restituire, semnate de vechea administraţie. Din păcate, nu e singurul monument pus în pericol de aceste restituiri de terenuri. Dacă ne amintim şi de monumentul funerar cunoscut sub numele de 'La leu', a cărui piatră de temelie a fost pusă chiar de împăratul Franz Josef, care a ajuns să fie în curtea unor case. Cu greu am reuşit relocarea acestuia în parcul din apropierea Catedralei Ortodoxe din Sighişoara", a susţinut Ioan Iulian Sîrbu.
Citește și: VIDEO Reabilitarea liniei CFR Brașov–Sighișoara: 1.000.000.000 € ca să faci cu 50 minute mai puțin
Cine-i vinovat?
Până la rezolvarea problemei terenului, Turnuleţul de la Chip riscă să se deterioreze şi mai mult, mai ales că vegetaţia a distrus mare parte din acoperişul din şindrilă.
Turnuleţul de la Chip se află deasupra unui vechi cimitir evreiesc, pe partea dreaptă a Drumului Naţional 13, la intrarea în Sighişoara dinspre Târgu Mureş, pe locul numit "La Chip". Aaici se spune că ar fi îngropat un paşă otoman şi elefantul său alb.
Paşa îngropat aici ar fi fost doborât de pe elefantul său cu un foc de archebuză, tras de la aproape 1.000 de metri, din Cetatea Medievală, în timp ce se afla într-o campanie de cucerire a Sighişoarei, în fruntea unei numeroase armate otomane.
Acelei campanii otomane în jurul căreia s-a ţesut legenda paşei cu elefantul alb i se atribuie un interval istoric destul de larg, adică între secolele XV şi XVIII, iar specialiştii în arme medievale susţin că archebuzele (predecesoarele muschetei) aveau o distanţă de tragere destul de scurtă, între 50 şi 80 de metri, fiind arme destul de imprecise.
Legenda mai spune că, imediat după ce paşa şi elefantul său au murit, armata otomană s-a dispersat, iar pericolul invaziei a trecut pentru un timp.
Legenda de la Chip a apărut în urma numeroaselor lupte duse cu otomanii în Evul Mediu mijlociu în zona Sighişoarei, care era considerată a fi una dintre graniţele de răsărit ale creştinătăţii europene.
Directorul Muzeului de Istorie a Sighişoarei, Nicolae Teşculă, susţine că dincolo de legendă, care nu a fost confirmată de dovezi arheologice, turnuleţul de la Chip pare să fi avut totuşi un rol religios în perioada catolică, fiind un piedestal pentru o statuie a unei sfinte al cărei nume nu se cunoaşte cu exactitate, a Sfintei Ecaterina sau a Sfintei Ana.
