Salvarea istoriei se pierde în birocrație. Cum mor bisericile fortificate din Transilvania

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 31.08.2018 - 07:33

Bisericile fortificate pier pe mâna Ministerului Culturii. Hârtia salvatoare, blocată într-un sertar.

SHARE

Arhitecții activiști și Institutul Național al Patrimoniului se uită cu groază cum bisericile medievale fortificate se prăbușesc, din cauză că programul național care ar trebui să finanțeze restaurările este blocat de mai bine de un an. Motivul blocajului este lipsa unei metodologii de aplicare a programului, pe care Institutul Național al Patrimoniului a elaborat-o și a trimis-o către Ministerul Culturii, unde a și rămas. 

În schimb, Ministerul Culturii promite un miliard de euro pentru monumente, printr-o ordonanță de urgență care ar debloca PNR, dacă ar fi modificată și legea prin care funcționează Institutul Patrimoniului. Concret, însă,  bisericile fortificate nu vor beneficia de acel miliard de euro.

„Pas cu pas, activitatea avansează, pentru ca această impresionantă biserică din secolele XIII-XIV să se păstreze și să se conserve“, spunea ambasadorul american Hans Klemm, acum aproape o lună, în fața bisericii fortificate din Daia, într-un clip transmis pe Facebook. 

Intervenție la Biserica Filitelnic, desfășurată în 2017 de Ambulanța
Monumentelor și Arcuș 


În spatele lui, o echipă de meșteri lucra de zor la refacerea tâmplăriei lăcașului de cult. Biserica din Daia și cele din satele Movile și Agârbiciu, din județul Sibiu, au primit o donație de 59.300 de dolari din partea Ambasadei SUA, pentru  lucrări de conservare. Dar efortul americanilor reprezintă doar o picătură într-un ocean, în condițiile în care 30 la sută dintre bisericile fortificate din România sunt pe punctul de a se prăbuși și multe au nevoie nu de conservare, ci de renovare, așa cum arată chiar Ministerul Culturii, într-un răspuns transmis Newsweek România.  

„Patrimoniul săsesc este patrimoniul statului român“ 

România deține unul dintre cele mai dense sisteme de fortificații medivale din Europa, cu aproximativ 150 de biserici săsești evanghelice, ridicate între secolele XIII și XVI. De asemenea, șapte sate cu biserici fortificate din Transilvania sunt incluse în Patrimoniul UNESCO. 

Cu toate acestea, bisericile fortificate se năruie, chiar sub ochii autorităților. Pe de-o parte, pentru că Programul Național de Restaurare (PNR), fondul din care se fac lucrările de reparație, derulat prin Institutul Național al Patrimoniului, este blocat, iar, pe de altă parte, din cauza dispariției comunităților săsești din România. 

În vreme ce Ministerul Culturii atrage atenția că, pe lângă PNR, „este necesară și implicarea comunităților actuale și autorităților locale în acest proces de protecție“, Biserica Evanghelică, care are în administrare bisericile fortificate, arată că nu poate susține intervențiile la lăcașele de cult doar cu ajutorul sașilor rămași în țară, pe care îi estimează la 13.000. Biserica este dependentă de fonduri publice și donații. 

În multe situații, organizațiile de profil – Asociația Monumentum, prin proiectul „Ambulanța pentru Monumente“, Mihai Eminescu Trust și Fundația „Prințul de Wales“ - strâng donații și, cu echipe de voluntari și muncitori, fac lucrări de punere în siguranță, adică repară acoperișurile și întăresc zidurile, pentru ca lăcașurile medievale să nu se prăbușească.

Satul Viscri a devenit faimos după vizitele și proiectele derulate de prințul Charles în comunitate

„Sunt probleme la ziduri, acoperișuri, părțile din lemn“, enumeră Ștefan Bichler, purtătorul de cuvânt al Bisericii Evanghelice, problemele cele mai mari ale bisericilor fortificate. Bichler se ferește să avanseze o cifră privind donațiile primite, pentru că fluctuează foarte mult, însă explică că sunt sași care s-au organizat în Germania și trimit câteva mii de euro pe an sub formă de donații pentru bisericile fortificate. Însă există și cazuri în care comunitatea nu se implică, iar fondurile nu vin deloc. 

Totuși, atrage atenția Bichler, „patrimoniul săsesc a devenit patrimoniul statului român. Contribuim la starea economiei locale. Care ar fi șansele de dezvoltare economică și socială într-un sat ca Viscri, dacă nu ar fi fost biserica fortificată?“. Din acest motiv, Bichler spune că Fundația Biserici Fortificate, prin care Biserica Evanghelică se ocupă de lăcașurile medievale, și-ar dori mai multe fonduri de la autoritățile centrale, tocmai pentru că sunt mulți turiști care vin în România să vadă bisericile fortificate, așa cum vin în Delta Dunării. „Ar trebui să existe o diferență între clădirile care sunt în patrimoniu și cele care nu sunt. Pentru cele din patrimoniu, societatea întreagă are o responsabilitate, față de cele proaspăt construite. Acum, despre o biserică nouă, recunosc că eu vorbesc ușor, pentru că la noi nu e cazul cu construcții noi“, punctează purtătorul de cuvânt al Bisericii Evanghelice.

Județul Sibiu, cel mai mare număr de biserici fortificate 

Cele mai multe biserici fortificate săsești sunt în județele Sibiu (61 de lăcașe de cult), Brașov (32 de biserici), Mureș (15 lăcașe de cult) și Alba (nouă biserici fortificate), potrivit datelor Ministerului Culturii. Din 1999, șapte sate cu biserici fortificate – șase săsești (Biertan, Câlnic, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor și Viscri) și unul secuiesc (Dârjiu) – sunt incluse în Patrimoniul UNESCO. Bisericile medievale fortificate se află în proprietatea Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană. 

Majoritatea bisericilor fortificate fac parte din Lista Monumentelor Istorice de grupă valorică A, ceea ce le conferă întâietate în acordarea finanțărilor de la Ministerul Culturii, care ar trebui să se facă prin Programul Național de Restaurare (PNR), dar și la fonduri structurale, prin Programul Operațional Regional, prin care, pentru monumentele de grupa A, se pot solicita sume de până la cinci milioane de euro, iar pentru cele înscrise în Patrimoniul
UNESCO, până la 10 milioane de euro, potrivit Ministerului Culturii.

De ce a fost blocat Programul Național de Restaurare

„În momentul acesta, statul român nu face nimic pentru monumentele aparținând cultelor religioase. Programul Național de Restaurare, prin care bisericile ar fi putut fi puse în siguranță, este blocat, după ce Ministerul Finanțelor a declarat cultele neeligibile, spunând că sunt proprietari privați. Iar Ordonanța de Urgență (prin care Guvernul promite un miliard de euro pentru cultură – n.r.) a pus în umbră PNR. Eu m-aș bucura să fie funcțională această ordonanță, să se găsească fondurile necesare, dar, până nu vedem metodologia de implementare și care sunt criteriile de selecție, nu putem vorbi decât despre o inițiativă pe hârtie“, rezumă, în câteva fraze, arhitectul Eugen Vaida, de la Asociația Monumentum, situația încâlcită în care au ajuns bisericile fortificate săsești. 

 O echipă de voluntari de la „Ambulanța pentru Monumente“ lucrează la zidul Bisericii Filitelnic

Asociația desfășoară, de doi ani, prin proiectul „Ambulanța pentru Monumente“, intervenții punctuale la bisericile fortificate, pentru a le salva de la prăbușire.Programul Național de Restaurare funcționează de aproximativ 20 de ani, dar, de la începutul lui 2017, Institutul Național al Patrimoniului nu mai poate finanța lucrări noi la biserici, după ce Ministerul Finanțelor i-a pus în vedere că lăcașele de cult sunt considerate organizații de drept privat, iar Institutul nu are voie să finanțeze proprietăți private, confirmă și arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului, pentru Newsweek România. 

„Legea Monumentelor Istorice stabilește că Ministerul Culturii poate finanța monumente aflate în proprietate privată, pe baza unor norme special concepute, aprobate prin Hotărâre de Guvern. Noi nu am avut o asemenea normă. De la începutul lui 2017, încercăm să rezolvăm problema din punctul de vedere al INP: trebuie făcute acele norme și aprobate prin HG. Am făcut proiectul, l-am depus la minister de ceva vreme și tot revenim cu solicitări să se reglementeze problema asta. Este inadmisibil că, de aproape doi ani, noi nu putem finanța monumente istorice dintre cele mai valoroase. Ne ratăm misiunea, noi și ministerul de care aparținem, care trebuie să garanteze protejarea patrimoniului în această țară“, acuză Ștefan Bâlici, care se declară dezolat că Ministerul Culturii nu are niciun fel de reacție. 

Ștefan Bâlici, directorul Institutului Patrimoniului, încă așteaptă modificarea legii pentru deblocarea PNR

În prezent, în întreaga țară, sunt deschise 22 de șantiere unde se lucrează la consolidarea sau restaurarea bisericilor fortificate, care sunt afectate de blocarea PNR, subliniază directorul Institutului pentru Patrimoniu.

 „La Arbore, biserică din Patrimoniul UNESCO, unde avem o intervenție extrem de importantă la restaurarea de pictură murală, este nevoie de lucrări care să remedieze problemele de umiditate și noi nu le putem contracta, pentru că nu mai putem face contracte noi pe monumente aparținând cultelor și, așa, restaurarea de pictură este blocată. Am tot făcut adrese către minister. Așteptăm. Nu știu ce așteptăm“, continuă directorul Institutului pentru Patrimoniu. Ministerul Culturii recunoaște, într-un răspuns pentru Newsweek România, că PNR „este parțial blocat“, dar că au fost alocate fonduri pentru lucrările deja începute din anii anteriori la monumentele istorice aparținând cultelor, mai exact 9.922.470 lei.

Totuși, Ministerul Culturii arată că bisericile fortificate nu pot beneficia de fondurile de un miliard de lei și că vor fi restaurate în continuare din fondurile PNR, odată deblocat. 

Lucrările de restaurare ale bisericilor, foarte costisitoare

Din partea statului, lucrările la bisericile fortificate se fac cu fonduri din Planul Național de Restaurare, derulat prin Institutul Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii. Acum doi ani, turnurile bisericilor din Roadeș și Rotbav, din județul Brașov, s-au prăbușit, pentru că, deși erau incluse într-un program de restaurare, dar cu fonduri europene, nu le-a venit rândul la lucrări destul de repede. Repararea lor a fost finanțată prin Compania Națională de Investiții. Până acum, potrivit datelor oferite de Ministerul Culturii, 18 biserici fortificate au fost restaurate cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2007-2014, iar alte 15 biserici fortificate vor fi restaurate tot prin POR, până în 2020. La Alma Vii și Dârjiu au fost făcute lucrări cu fonduri norvegiene. 

Deși cifrele pentru intervențiile punctuale la bisericile fortificate sunt publice, nimeni nu spune cu exactitate cât ar costa restaurarea tututor bisericilor fortificate din România. Cel mai probabil, cifra sare de ordinul milioanelor de euro. Pentru a face o comparație, Ministerul Culturii ne-a comunicat că, în 2017, pentru restaurarea Turnului clopotniță al Bisericii Saschiz, care face parte din Patrimoniul UNESCO, au fost alocate 2,32 milioane de lei, fonduri europene din POR 2014-2020, din care 25.000 lei reprezintă cofinanțarea asigurată de parohia evanghelică Saschiz. 

Ordonanța salvatoare?

În 19 iulie, Ministerul Culturii anunța, cu surle și trâmbițe, că va aloca un miliard de euro pentru cultură, prin Ordonanța 76, dată de Guvernul României. Banii ar urma să fie dați începând cu anul 2019, timp de șapte ani, pentru achiziția de imobile monumente istorice și bunuri culturale clasate, pentru construirea de obiective culturale, dar și pentru realizarea de lucrări de intervenție, consolidare, restaurare și punere în valoare a unor monumente istorice. De aceste fonduri ar urma să beneficieze autoritățile administrației publice centrale, inclusiv Ministerul Culturii, instituțiile aflate în subordinea sa și autoritățile locale. 

Ministrul George Ivașcu promite un miliard de euro 
pentru cultură

Deși ordonanța prevede finanțare și pentru monumentele istorice, pentru că Legea Monumentelor Istorice nu permite alocarea de fonduri și pentru monumentele aparținând cultelor religioase, OUG ar putea rezolva problema finanțării cultelor religioase de către Institutul pentru Patrimoniu printr-un articol dedicat. Articolul 14 din ordonanță precizează că „(1) Institutul Național al Patrimoniului gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, pentru finanțarea monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice și a celor care fac parte din categoriile de monumente istorice ansamblu sau sit aflate în proprietatea cultelor religioase recunoscute de lege, precum și monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, finanțate de la bugetul de stat și/sau al autorităților administrației publice locale“.

„Sunt absolut dezolat că nu reușim să obținem 
o reacție pozitivă și profesionistă din partea Ministerului Culturii
Ștefan Bâlici, 
directorul Institutului Național al Patrimoniului

Acest articol ar putea debloca finanțările pentru biserici, arată arhitectul Ștefan Bâlici. Directorul atrage însă atenția că, pentru ca INP să poată finanța lăcașele de cult, este nevoie să fie introduse în atribuțiile instituției aceste noi posibilități de finanțare despre care vorbește OUG 76, adică să fie modificată legea de funcționare a Institutului, lucru confirmat și de Ministerul Culturii, într-un răspuns pentru Newsweek România

Pe de altă parte, senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii și membru în Comisia pentru Cultură a Senatului, atrage atenția că OUG 76 ar putea fi doar „o sifonare mascată pentru a răsplăti clientele de partid“, întrucât Ordonanța nu prevede nici norme de aplicare, nici criterii de alocare a fondurilor și nici condiții pentru restaurare. De altfel, USR a cerut Avocatului Poporului să conteste actul la Curtea Constituțională. 

„Ordonanța prevede ca în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial să se aprobe modificările în atribuțiile INP“, adaugă Ștefan Bâlici.
Cu toate acestea, termenul dat în OUG a expirat, iar Ministerul Culturii nu a propus această măsură către Guvern. Finanțările pentru bisericile fortificate sunt în continuare blocate. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.