Alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ar putea însemna o nouă eră în relațiile internaționale, cu efecte puternice în Europa Centrală și de Est și în particular în România.
Alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ar putea însemna o nouă eră în relațiile internaționale, cu efecte puternice în Europa Centrală și de Est și în particular în România.
O confruntare epică între Rusia și Occident are loc în aceste zile în Republica Moldova, mica țară cuibărită între România și Ucraina și pe teritoriul căreia Rusia controlează o așa-zisă entitate statală, Transnistria.
„Lupta pentru pace“, „protecția suveranității“, „morala“, „valorile creștine“ sunt doar câteva concepte aruncate în luptă de propaganda rusă pe noul front politic al toamnei.
Nominalizarea Kamalei Harris a dinamizat cursa prezidențială americană, iar schimbul de prizonieri cu Rusia a însemnat și o bună lovitură pentru tabăra democrată. Dar bătălia pentru Casa Albă este de-abia la început.
O Franță ieșită dintr-o campanie electorală epuizantă se pregătește de Jocuri, sperând să refacă moralul națiunii și să-și consolideze prestigiul global. O ediție olimpică marcată de dosare geopolitice fierbinți, de la Rusia la Orientul Mijlociu și Coreea de Nord.
Nu are proiectile, nu distruge orașe, dar reușește altceva: intră în mințile oamenilor. De un deceniu, Rusia poartă acest război împotriva noastră și de-abia acum înțelegem cu adevărat.
Nu s-au stins încă ecourile ultimel ediții a concursului muzical Eurovision. Dacă această ediție a întrunit vreo opinie aproape unanimă, atunci aceea a fost că am avut de-a face cu cea mai controversată de până acum. Dar nu din cauza a ceea ce ar putea crede unii români.
Descoperirea unei rețele de influență coordonate de la Moscova, din care fac parte inclusiv candidați în alegerile din 9 iunie, a dat alarma în Europa.