România, în prima linie a noii apărări NATO împotriva Rusiei: ce presupune conceptul „Teoria victoriei”
Generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, va prezenta pe 12 octombrie noua „Teorie a victoriei”. Strategia combină forțele clasice cu drone, inteligență artificială și apărare cibernetică, într-un moment în care flancul estic este sub presiune.
NATO își adaptează strategia militară pentru scenariul în care descurajarea ar eșua, iar Rusia ar ataca teritoriul Alianței. Generalul american Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, urmează să prezinte public, pe 12 octombrie, principalele elemente ale conceptului său denumit „Teoria victoriei”, unde România ocupă un rol central.
România, în prima linie a noii apărări NATO împotriva Rusiei: ce presupune „Teoria victoriei”
Prezentarea va avea loc în Polonia, la Warsaw Security Forum, pe fondul unei deteriorări a situației de securitate pe flancul estic al NATO și al dezvoltării accelerate a războiului cu drone, a operațiunilor cibernetice și a altor amenințări hibride, potrivit Bloomberg.
Conceptul nu pornește de la premisa că Rusia se pregătește în prezent pentru un atac convențional împotriva unui stat NATO. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat că nu există indicii privind pregătirea unei asemenea operațiuni, dar a cerut menținerea unei vigilențe ridicate.
Citește și: Rusia, operațiuni de război hibrid asupra aliaților Kievului din Europa. România, țintă continuă
Obiectivul NATO este ca forțele aliate să fie pregătite înainte ca o eventuală criză să se transforme într-un conflict deschis.
România, în prima linie a războiului cu drone
Noua abordare pune accent pe combinarea forțelor militare convenționale cu tehnologiile care au transformat războiul din Ucraina: drone, inteligență artificială, sisteme cibernetice și capacități spațiale.
Pentru România, această schimbare are o relevanță directă. Poziția la Marea Neagră și frontiera cu Ucraina plasează țara pe una dintre zonele sensibile ale flancului estic al NATO.
Citește și: Contraamiral: Rusia va continua atacurile pe Dunăre, lângă România. Vrea desființarea porturilor Ucrainei
Incidentele cu drone au devenit tot mai frecvente, obligând România să-și folosească, aproape zilnic aviația pentru interceptarea și, în anumite situații, neutralizarea țintelor care pătrund în spațiul nostru aerian.
Un reprezentant al armatei române citat în contextul noii strategii susține că incursiunile sunt concentrate în special în regiunea Mării Negre și în nord-estul țării, iar acțiunile Moscovei ar avea inclusiv rolul de a testa capacitatea de reacție a bazelor NATO din România.
Alianța urmărește astfel să treacă de la simpla reacție la incidente individuale la un sistem integrat de apărare în care senzorii, aviația, apărarea antiaeriană, dronele și inteligența artificială să funcționeze împreună.
Presiuni similare sunt resimțite și în alte state de pe flancul estic. Estonia se pregătește pentru intensificarea atacurilor cibernetice și urmărește inclusiv eventualele tentative de utilizare a fluxurilor migratorii ca instrument de presiune.
În paralel, NATO acordă o atenție sporită protejării infrastructurii critice și a industriei europene de apărare, în condițiile în care statele europene au trecut treptat de la transferul de armament către Ucraina la producția comună de echipamente și muniție.
Europa se pregătește și pentru o posibilă reducere a prezenței SUA
Noua strategie apare într-un moment în care aliații europeni urmăresc cu atenție viitorul angajamentului militar american pe continent.
Pentagonul reevaluează prezența trupelor SUA în Europa, iar administrația americană insistă asupra unei împărțiri mai mari a responsabilităților militare între membrii NATO.
Elbridge Colby, oficialul Pentagonului responsabil de politica de apărare, a argumentat că această redistribuire a sarcinilor este „esențială” atât din perspectiva contribuabilului american, cât și pentru capacitatea Alianței de a răspunde simultan mai multor crize.
„Acest lucru ține, în parte, de echitatea față de contribuabilul american. Dar se explică și, mai ales, prin motive structurale. Mai simplu spus, Statele Unite și aliații lor vor putea astfel să genereze și să mențină puterea militară combinată necesară pentru a face față mai multor situații de criză simultan”, a explicat Elbridge Colby.
Washingtonul discută, în paralel, cu Polonia despre consolidarea prezenței militare americane, inclusiv posibilitatea dezvoltării unei noi baze.
