Partenerii evenimentului sunt Lockheed Martin și Thales România.
România pune accent acum pe două aspecte strategice: apărarea şi descurajarea, a spus Simona Cojocaru. Apărarea se edifică alocând 2,5% din PIB şi folosind banii pentru înzestrarea militară, a explicat Cojocaru.
Cât despre descurajare (trad. eng.: detterance), Newsweek ştie că aceasta este un concept strategic NATO rafinat îndelung de Alianţă, după al doilea război mondial.
VIDEO Simona Cojocaru, MapN: Prioritatea majoră a României este apărarea şi descurajarea
Strategiei acesteia de înarmare pentru Apărare, combinată cu descurajarea, i se datorează faptul că Uniunea Sovietică a pierdut Războiul Rece, în deceniul opt al secolului trecut, lucru care s-a vădit la finalul Crizei Coridorului Fulda, din Turingia (1980 - 1987).
Când Newsweek a organizat prima dată un summit, pe tema chestiunilor legate de NATO, la granițele României și ale Alianţei era pace, iar interesul pentru strategia de securitate și pentru înzestrarea Armatei părea să fie de apanajul militarilor și specialiștilor.
Acum, știrile despre război au devenit o rubrică permanentă. Dacă vrei pace, trebuie să te pregătești de război. Care sunt aşadar strategiile de apărare aeriană sau cibernetice ale României, în contextul războiului din Ucraina?
Citeşte şi: Ray Piselli, Lockheed Martin: Suntem foarte mândri de lunga tradiţie pe care o avem în România
"Acest război de agresiune utilizează toate aceste instrumente ale războiului convesional, dar și ale războiului hibrid. De aceea, pentru noi, în România, dar și la nivel aliat, top prioritatea noastră majoră este Apărare și descurajare", spune oficialul MapN.
Apărarea și descurajarea sunt edificate "printr-o alocare suficientă, la nivelul bugetului, pentru Apărare. Avem 2,5% alocați în România, prin crearea capabilităților necesare, nu prin achiziții, prin înzestrare, instruire, infrastructură critică, exerciții.
Cred că, mai presus de toate, trebuie să existe viziunea strategică astăzi, o reformă cuprinzătoare la nivelul Apărării, a întăririi apărării colective, dacă vreți, la nivel aliat, care, până la urmă, este datoria sacră Alianței Nord-Atlantice", a spus Simona Cojocaru, la Defense Summit 2024.
Citeşte şi: VIDEO Iulian Chifu: "Oricare dintre noi poate să cadă pradă unei dezinformări"
Ce este această nouă amenințare a dronelor? "Undeva anul trecut, în octombrie, am început să ne confruntăm cu astfel de atacuri, care au avut consecințe și asupra asupra României. Răspunsul e clar: suntem extrem de focalizați pe aceste pericole.
Am ridicat de nenumărate ori, la diferite niveluri, la nivel aliat, și nu numai noi, și Polonia, și Letonia, și alte state de pe Flancul Estic, pentru că acesta este supus acestei presiuni extraordinare, din cauza apropierii de războiul de agresiune din Ucraina", explică Cojocaru.
Oficialul MapN spune că ministerul pregăteşte "programe de înzestrare la capabilități antridronă, care să poată să combată eficient această ameninţare. Bineînțeles că, alături de limitările legislative, este o premieră, în sensul negativ, faptul că ne confruntăm cu astfel de amenințări foarte aproape de teritoriul național.
Schimbare de paradigmă
Nu a existat o legislație în domeniu, pentru că România este un stat aflat în pace, ca și Alianța Nord-Atlantică. Cred că trebuie să fim mai creativi, să fim puțin mai inovatori în a aborda, inclusiv prin instrumente juridice, și aceste astfel de situații".
"Există și o schimbare în rolul pe care îl joacă România pe Flancul Estic", a detaliat oficialul MApN, "în colaborarea cu aliații din NATO și din UE, în legătură cu programele de înzestrare, ce face România în continuare din acest punct de vedere, în legătură cu colaborarea cu aliații din NATO, dar și cu Uniunea Europeană, cu programele de înzestrare. Înțeleg că s-au lansat niște programe comune de înzestrare militară, la care și România este sau va fi parte".
Verigă esenţială
"Suntem o verigă esențială pe Flacul Estic, asta e clar și în ceea ce privește NATO, dar și în ceea ce privește frontiera estică a Uniunii Europene", a explicat Simona Cojocaru.
"Într-adevăr", a spus aceasta, "la nivel european, prin busola strategică și prin ultimele măsuri care s-au luat, inclusiv înființarea unei funcții de comisar pentru Apărare și Spațiu, observăm un accent al Uniunii Europene pentru acest domeniu.
E clar că, probabil, și noul înalt reprezentant va acorda o dimensiune crescută acestei apărări și securități a Uniunii, care se dorește a fi un actor global. Avem un program european de dezvoltare industrială, aprobat recent, avem o strategie industrială aprobată recent și România beneficiază de fonduri, de curând.
Rheinmetall, împreună cu companii românești, au obținut astfel de fonduri, pentru crearea unei fabrici de producție de pulberi. Foarte, foarte important și, până la urmă, este o premieră și la NATO, alături de aliați".
