Am relatat în materiale anterioare despre donarea a trei ambulanțe, una fiind pentru localitatea Ciudei, locuită de peste 15.000 de oameni, peste 90% dintre aceștia fiind etnici români, o alta către Regiunea Transcarpathia și o alta către un spital mobil de front care salvează vieți în regiunile Harkov și Donețk.
L-am întâlnit pe primar cu prilejul trecerii peste graniță a ambulanțelor achiziționate și utilate de către Uniunea Barourilor din România cu sprijinul financiar al autorităților din Taiwan, printre cei implicați numărându-se și deputatul Daniel Fenechiu și Președintele Green Group, Constantin Damov.
Condițiile din Ucraina sunt extrem de grele, după cum o arată și primarul în declarațiile de mai jos. Bombardamentele rusești afectează alimentarea cu energie, iar pe timp de iarnă lipsa electricității, a căldurii și apei pune milioane de cetățeni ucraineni în situații extrem de vulnerabile. De altfel, chiar în timpul filmării acestui interviu, după cum veți vedea la finalul acestei părți, curentul electric se întrerupe, astfel că ultimele minute sunt filmate la lumina oferită de lanterna telefonului meu mobil.
M-au impresionat ospitalitatea, bunătatea și implicarea primarului Anatolie Pițu în rezolvarea nevoilor comunității lui. Și bucuria sa că, recent, a obținut și o salvare și o mașină de pompieri pentru comuna pe care o gestionează.
Așa cum am menționat și în interviul cu doamna Marina, asistentă medicală la spitalul din Ciudei, limba vorbită de românii din Ucraina are farmecul ei, chiar dacă sunt mici greșeli ori cuvinte pronunțate puțin ‘altfel’. În filmarea video puteți urmări o limbă română vorbită într-un mod aparte, care mie mi se pare extrem de interesant. Pentru cursivitatea textului scris am ajustat anumite formulări, păstrând ideile exprimate.
Citește și: VIDEO Asistentă medicală româncă în Ucraina: Vă doresc să nu aveți război în țară
Newsweek: Mi-ați spus că sunt plecați pe front cetățeni ai comunei dumneavoastră care luptă pe front în armata Ucrainei. Știți cumva cam câți soldați sunt de pe raza comunei dumneavoastră aproximativ?
Primarul Anatolie Pițu: Dumnealor își apără țara pentru că înțeleg să nu fim sub ocupația altcuiva, mâine poimâine. Nu avem așa fabrici mari, așa uzine mari, ca să aibă toți locuri de muncă aici, așa că buni gospodari români care niciodată n-au așteptat să cadă peste dânșii mană cerească, au mers prin alte țări, au câștigat bani nu ușor, și s-au întors înapoi acasă unde își construiesc case cu 2 și 3 etaje. Pentru prima dată sunt astăzi mobilizați aceia care au făcut cândva armata. Cei care au făcut carte și care au continuat studiile mai departe și au venit specialiști aici, momentan nu sunt mobilizați. Iar cei care au muncit undeva peste hotare nu au mai plecat la armată. Sunt astăzi mobilizați din comuna noastră undeva în jurul a 50 de persoane.
Ajutăm cu ce putem familiile celor ce luptă pe front
Newsweek: Aproximativ 50 de militari luptă acum din rândul comunității dumneavoastră pentru apărarea Ucrainei împotriva invaziei rusești.
Primarul Anatolie Pițu: Avem astăzi câțiva care sunt răniți, au probleme cu sănătatea, dar slavă Domnului, nu avem nici unul care a decedat acolo pe front. Am susținut cu ce am putut ca să alinăm puțin acea greutate și nevoie care a venit peste dânșii. La început nu au fost mulți dintre ei pe prima linie a frontului, dar acum s-a schimbat situația, aproape toți sunt pe prima linie.
Newsweek: Înțeleg că ați ajutat familiile celor care au avut răniți.
Primarul Anatolie Pițu: Deocamdată profesorii care nu pot fi înlocuiți și lucrătorii din administrația publică suntem exceptați de participarea în armată. Dar nu se știe cât va dura această situație. Și toți punem umăr la umăr și cu acei antreprenori privați, cu toți profesorii, toți medicii noștri umăr la umăr ca să putem ajuta cât de puțin se poate, ca să susținem acele familii care astăzi își au acolo copiii pe front. Cu ce se poate: cu lemne, cu produse alimentare, cu ajutoare materiale diferite.
Newsweek: Am discutat puțin înainte de a începe acest interviu și vroiam să vă întreb, din câte știți dumneavoastră cam câți alți primari etnici români mai sunt în Ucraina? Aveți o estimare aproximativă?
Există vreo asociație, există legături, colaborări între ei?
Primarul Anatolie Pițu: Noi avem aici în regiunea Cernăuți în jur de 17 primari etnici români. Regiunea Cernăuți nu este prea mare, dar din 52 de comune formate, în 17 comune sunt etnici români primari cu care este o bună conlucrare, o bună colaborare. Toți sunt oameni simpli și deștepți, stăruitori, harnici și buni de a îndeplini lucrul lor la un nivel destul de înalt.
Newsweek: Ați vorbit mai devreme de colaborarea cu România și de implicarea României și de sprijinul acordat și sperăm de o extindere a acestei colaborări, pentru că dacă suntem sinceri, până să înceapă acest război, între Ucraina și România nu erau relații foarte, foarte dezvoltate. Erau poate în zona de graniță, între comunitățile care se cunosc în zona de graniță, dar la modul general nu erau. Acum, însă, după ce au trecut milioane de ucrainieni prin România, refugiați, după ce România s-a implicat să sprijine alături de aliații din NATO, alături de Uniunea Europeană, această situație, această bulversare adusă de război va crea și premizele sau șansele unei relații mult mai puternice între România și Ucraina. Cum vedeți pe viitor evoluția acestor relații? Ce v-ați dori? Ce credeți că ar trebui să facă România și Ucraina pentru a întări relațiile economice, politice, umanitare, culturale?
Primarul Anatolie Pițu: Să vă spun drept aveți perfectă dreptate! Dacă ani la rând, cumva altfel se uita țara România și ucrainenii la România. Nu se uitau vecinii ca la foarte buni parteneri și vecini, dar cumva mai altfel. Astăzi, România a dovedit bunătate și dragoste, și românii s-au arătat foarte buni vecini și foarte buni parteneri. Și eu sper să dispară și neînțelegerile. Înainte, când
vedeam că din diferite alte țări susțin acele minorități naționale care sunt în Ucraina, și polonezi și alții noi totdeauna ne străduiam și ne doream să dovedim că de noi tot n-a uitat cineva și România ne-a susținut.
Poate că acum zeci de ani în urmă, nici România nu a avut așa mari posibilități ca să susțină românii și ca să susțină Ucraina. Acum s-a schimbat totul și noi în Româna vedem un foarte bun vecin și frații noștri care ne vor susține, sper că în primul rând pe noi, dar și pe toată Ucraina, ca
noi în viitorul apropiat să fim în Uniunea Europeană. Iar România să fie un avocat pentru aceste lucruri pentru ca noi să scăpăm de ceea ce a fost în urmă cu zeci de ani. Am luat toate lucrurile frumoase ce se petreceau în România, în alte țări europene dezvoltate și multe le-am implicat și multe le-am folosit aici. (din cauza Rusiei care vrea să ne ocupe) Mulți dintre gospodarii noștri au părăsit casele, s-au dus undeva peste hotare dar nu se simt bine, deoarece au lăsat aici copilași. Unii tați astăzi nici nu se pot întoarce acasă din cauza războiului. Se gândesc că dacă nu ești specialist într-un domeniu ca să fii exceptat de la încorporare, mergi pe front unde poți muri. Iar familia rămâne fără de acela care să îi hrănească și copiii rămân fără tată.
Chiar dacă nu pronunțăm totdeauna corect, am păstrat limba română și tradițiile
Aș vrea cel mai mult ca să dispară această graniță dintre noi. Cândva am fost în Uniunea Europeană, am fost în Belgia și când treceam prin Germania, Polonia fără vamă era atât de bine. Încă au rămas foarte mulți ce au rude care au fost reprimate în anii ’40, care au avut probleme foarte mari și au fugit în România și au rămas frații aici. Acum se pot întâlni fără nici un obstacol. Iar în toți acești ani cât istoria ne-a despărțit și toți au stăruit să păstreze limba română, trecând prin diferite greutăți, când în chirilică, când în latină, când într-un fel, când într-alt fel. Aceste schimbări care tulburau toate lucrurile au făcut ca la copiii noștri și la studenții noștri să nu le fie ușor, le-a fost foarte greu. Dar ceea ce a fost principal, tradiții frumoase, port național, chiar și acele bucate naționale și toate lucrurile au rămas.
Erau timpuri când prin anii ‘80 era ceva rar, cine putea să meargă pe atunci în România? Era foarte complicat să își vadă frații acolo, dar tot s-au păstrat limba și tradițiile, așa cum suntem noi, poate nu pronunțăm corect în limba noastră română pe care o vorbim. Dar sunt bucuros că nu s-a pierdut. Azi Departamentul pentru românii de pretutindeni și Consulatul României de la Cernăuți susțin și bisericile noastre.
Nu este puțin important astăzi să se construiască frumos, ca în România, mănăstiri. Când mergeam în România cât de mult ne bucuram la mănăstiri, la biserici frumoase, cu o pictură deosebită. Astăzi se pictează cu ajutorul Departamentului și bisericile noastre. Să știți că în biserică întotdeauna se va vorbi româna. Orice lege ar fi. Zeci de ani la rând credința a fost interzisă. Și pun o singură întrebare, când erau mai credincioși oamenii noștri, când era oprită credința sau când este liberă?
Rămânem credincioși limbii noastre materne pe care ne-a grăit-o pentru prima dată mama noastră
Înțelegem că Guvernul Ucrainei vrea în primul și în primul rând ca să scoată limba rusă astăzi din Ucraina și are perfectă dreptate. Să vă spun drept, mă doare capul când aud limba rusă, deoarece știu că acei oameni astăzi, sondajele arată că 70 și ceva de procente susțin că să împuște, să
bombardeze mai departe Ucraina. Și atunci clar trebuie să scoatem rusa, nu ne trebuie nouă. Dar față de români o să fie totul bine, totul normal. Și eu cred că așa cum au fost interzisă cândva credința, dar au rămas credincioși statornici atunci, chiar și mai credincioși, așa și noi vom rămâne credincioși limbii noastre materne pe care ne-a grăit-o pentru prima dată mama noastră și care ne este aproape inimii și sufletului. Și când mergem la un medic ca să ne vindecăm de o boală oarecare, ca să primim un medicament să vă spun drept, dacă ne vorbește în limba noastră ne ajută câteodată și fără medicamente.
Newsweek: Ați spus foarte, foarte frumos și vreau să vă mărturisesc că felul în care vorbiți dumneavoastră, pentru că am vorbit cu mai multe persoane de etnie română din regiune, limba pe care o vorbiți are un farmec aparte. Chiar dacă sunt mici erori sau cuvinte spuse puțin altfel, e un farmec aparte.
Mie îmi place foarte mult să aud acest fel de limbă română, la fel cum îmi place limba română vorbită în Republica Moldova, care are și ea un anumit specific, un ceva al ei și vă spun sincer, mie îmi place să aud și în limba română vorbită de maghiarii din România. Maghiarii din România, când vorbesc limba română, la fel, îi dau o nuanță unică pe care nu o mai auzi nicăieri și o nuanță foarte interesantă. Mi se pare că, lingvistic vorbind și ca muzicalitate și ca fel de aranjare a cuvintelor în frază, e ceva unic, repet, chiar cu micile erori.
Primarul Anatolie Pițu: Mulțumesc frumos! Când am format comuna noastră, Ministerul Sănătății a recomandat să avem la spital doar pe zi Staționarul, unde să primim pacienții dar noi, românii, la lucru trebuia să mergem cu un pas mai înainte, deci am hotarât ca să fie 24-7, adică ambulatoriul nostru lucrează Non Stop. Este un lucru tot foarte frumos unde și acești pacienți care au nevoie și ziua și noaptea, oricând, pot primi acele servicii acolo, pe loc la noi, în comună.
Newsweek: Ați primit și refugiați și primiți, desigur, și persoane din comună care au probleme de sănătate. Ne-a povestit doamna Marina că ați primit și refugiați și spunea, cred, că sunt 25 de persoane acum dintre refugiați în spital, cu diverse afecțiuni.
Primarul Anatolie Pițu: Au venit foarte mulți din alte regiuni care nu știu ca să se folosească nici de sobă sau de cuptor, cum avem noi să spunem așa, de teracotă. Nu toți aveau încălziri centrale. Pe unii i-am primit unde erau case libere unde au răposat consăteni sau la grădinițe ori la școli. Dar categoria cea mai grea era cea cu oameni mai vârstnici, cu afecțiuni, cu probleme de sănătate. Pe ei i-am primit în ambulator. Au fost foarte bucuroși că dumnealor au avut ca toate condițiile acolo și cald și mâncare și apă și se puteau primi și acele servicii medicale.
Newsweek: Aveți un dialog cu autoritățile ucrainene în care le spuneți problemele dumneavoastră, în speranța că vor ajuta la rezolvarea lor, adică aveți un dialog permanent cu guvernul de la Kiev? Există dialog între primarii sau autoritățile locale din regiunea Cernăuți și guvernul central? Acum, guvernul este copleșit și are foarte multe probleme legate de război. Aveți un dialog cu instituțional?
Primarul Anatolie Pițu: Deoarece conducătorii regiunii, guvernatorul și Președintele Consiliului Regional după lucrul nostru pe care îl facem și care ne străduim zi cu zi ca să îl menținem și dumnealor au aportul lor, adică se străduie ca să ne ajute să ne susțină în unele hotărâri. Întotdeauna, slavă Domnului, a fost o conlucrare, nu am avut probleme. Așa cum ați spus dumneavoastră, guvernul este preocupat de alte greutăți, de alte alte probleme. Dar vreau să vă spun că și în acest moment dificil, nu s-au rupt de la pământ. Nu se uită la noi de sus în jos. Noi ne-am adresat cu unele lucruri care a fost imposibil ca să le hotărască deoarece înțelegem situația financiară în țară.
Nouă ne trebuia o mașină de pompieri pentru care aveam bani în comuna noastră, banii îi avem acumulați acum în buget. Ne-am adresat la ministerul de finanțe care trebuia să ne ajute doar ca să putem prin bancă această mașină. Și vreau să vă spun că atunci când ne-am adresat la președintele administrației regionale de stat, acum al administrației militare, am fost auziți de șeful acesteia care ne-a ajutat. Cu câteva zile în urmă am avut o ocazie frumoasă, din partea prietenilor din Germania am primit o mașină gratis! Este o mașină foarte bună, nouă. Ne-a bucurat foarte mult, așa că România a pus un bun început și ceilalți s-au aliniat după români și ne ajută în continuare. A durat numai 2 săptămâni între aceste 2 mașini principale.
Avem nevoie de generatoare pentru școli și grădinițe
Așa suntem noi, niciodată nu ne place ca să așteptăm de undeva să vină ceva sau să ne rugăm de cineva. Dar cum nu prea avem altă ieșire din situație noi, ca să funcționeze mai departe școlile și grădinițele de copii, ambulatoriile noastre medicale și primăriile totuși, avem nevoie de generatoare.
Ca să putem să continuăm lucrul, cel mai principal ca să nu înghețe de frig copiii noștri la școală și la grădiniță. Acum încă nu este frig până într-atâta, dar cum se spune, dacă câte 7 zile nu vom avea curent electric, atunci o să fie foarte greu, din cauza bombardamentelor asupra infrastructurii. Noi trebuie să fim pregătiți ca să putem continua mai departe. Dacă vrea dușmanul care astăzi bombardează ca să nu facă copiii noștri carte, ca să le fie frig, astăzi partenerii noștri români, frații noștri au răspuns la apelarea noastră.
Curentul electric a căzut în timpul interviului
Aceste generatoare vreau să vă spun că s-au foarte scumpit la noi, dar nici nu se găsesc. Bani avem în buget. Nu suntem aceia care umblăm cu mâna întinsă, dar nu avem de data asta altă alegere. (în acest moment al interviului curentul se întrerupe!)
Newsweek: Da, iată ce înseamnă să fim într-o zonă de război. Curentul tocmai a căzut. O să pun așa o lumină. Pe final, dacă vă rog câteva secunde, pentru că nu o să mai putem filma în aceste condiții. Chiar dacă avem cât de cât o lumină, nu nu se va vedea foarte bine. Câteva cuvinte de final. O frază, două, un mesaj pentru români. Chiar și așa, iată, interviul la lumina lanternei de la telefonul mobil.
Primarul Anatolie Pițu: Astăzi vă aduc, stimați frați români, și întregii țări România și românilor de pretutindeni, din toată lumea, vă aduc mulțumiri pentru toate lucrurile frumoase ce le faceți pentru țara Ucraina și pentru românii din Ucraina? Vă mulțumesc foarte frumos, Dumnezeu să vă răsplătească și să vă răsplătească înzecit și însutit. Când am văzut cât de multă lume din regiunile unde era război, fugea în alte țări prin România, și cât de frumos i-ați primit pe oameni cu toate, cu produse alimentare, cu transport gratis, mie îmi creștea inima ca român. Că așa este românul și atât de milostiv, atât de credincios, atât de bun și atât de săritor, de harnic, spre fapte bune. Vă mulțumesc din suflet.
Newsweek: Și eu vă mulțumesc și sper să ne revedem și în condiții de pace
Primarul Anatolie Pițu: Să ajute Dumnezeu să avem pace în toată lumea și în Ucraina, va mulțumesc.
Alte două materiale despre ambulanțele donate Ucrainei am publicat la link-urile de mai jos:
Citește și: VIDEO Autoritățile taiwaneze donează trei ambulanțe Ucrainei, cu implicarea avocaților români
Remus Cernea este corespondentul Newsweek în Ucraina
