România are recunoscute sau în curs de recunoaștere, la nivel european, 83 de produse, dintre care 13 sunt alimentare, 9 sunt băuturi spirtoase, iar 53 sunt vinuri, conform eAmbrosia, un registru legal online al denumirilor produselor agricole și alimentelor, vinurilor și băuturilor spirtoase care sunt înregistrate și protejate în întreaga UE.
Politica UE în domeniul calității are ca scop să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale, conform Comisiei Europene.
Citește și: Cât de rău îți face berea băută din sticlă? ”Dacă nu se sparge în pahar, se sparge în stomac”
13 produse alimentare tradiționale românești sunt protejate în UE, cu mențiunile de DOP – denumire de origine protejată, de IGP – indicație geografică protejată sau de STG - specialitate tradițională garantată.
53 de vinuri cu mențiunea DOC (denumire de origine controlată) sau IGP și 9 băuturi spirtoase cu mențiunea IG (indicație geografică) sunt recunoscute la nivel european ca fiind tradițional românești.
Produsele alimentare tradiționale românești și protejate în UE sunt: Salinate de Turda, Pită de Pecica, Plăcinta Dobrogeană, Telemeaua de Sibiu, Cârnații de Pleșcoi, Scrumbia de Dunăre afumată, Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu, Magiunul de prune de Topoloveni, Cașcavalul de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea și Salata tradițională cu icre de crap.
Citește și: Ce amendă uriașă riști dacă faci țuică și palincă la tine acasă? Ce trebuie sa știe românii?
Băuturile spirtoase tradiționale românești, recunoscute la nivel european și care au mențiunea IG, sunt: Pălincă, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Vinars Vrancea, Vinars Târnave, Horincă de Cămârzana, Vinars Segarcea și Țuica de Argeș.
La nivel național, legislația țării recunoaște denumirile geografice protejate şi recunoscute în România pentru 13 feluri de țuică, 21 de feluri de palincă și 5 feluri de vinars.
Câte produse protejate și feluri de palinci recunoscute în UE are Ungaria?
Anul trecut, Comisia Europeană a înregistrat două noi palinci maghiare: Borzag pálinka și Sárréti sloe pálinka.
Astfel, numărul total de produse tradiționale din Ungaria, protejate de UE, ajunge la 105 (38 de vinuri, 16 tipuri de palincă și 33 de produse alimentare), conform platformei eAmbrosia.
România a convins UE că „palinka” nu e tradițional doar ungurească
În 2002, în cadrul negocierilor de aderare a Ungariei la Uniunea Europeană, maghiarii au obținut dreptul ca brandul „palinka” să fie autorizat pentru a fi produs doar în Ungaria și în anumite zone din Austria.
Citește și: „Bătălia palincii”: faimoasa băutură este românească sau ungurească? De ce au dreptate ambele părți?
După intrarea României în UE, dreptul Ungariei de exclusivitate cu privire la palincă a fost revocat. Astfel, au primit și românii drept de producție pentru această băutură, sub denumirea de „palincă”, România demonstrând că acest produs nu este tradițional doar unguresc, conform adevărul.ro.
Cine are mai multe băuturi spirtoase recunoscute în UE?
În acest moment, 9 tipuri de băuturi spirtoase românești și 16 tipuri de palinci maghiare sunt recunoscute în UE.
Cu toate acestea, România ar fi putut avea mai multe mărci înregistrate.
În momentul aderării la UE, România a avansat Comisiei Europene 19 produse spirtoase, pentru a fi protejate la nivel european.
Citește și: Cum au cucerit micii românești America? Cu ce se mândrea, în 1894, un compatriot din San Francisco?
A fost stabilit, la nivelul UE, că pentru fiecare indicație geografică înregistrată, statele membre aveau termen 7 ani să depună un dosar tehnic care să ateste autenticitatea fiecărui produs. Pentru 10 produse, România nu a prezentat niciun dosar, astfel, de atunci și până acum, doar 9 băuturi alcoolice românești sunt pe lista produselor protejate în UE, conform profit.ro.
România a pierdut șansa de a proteja următoarele produse spirtoase: Țuica de Valea Milcovului, Țuica de Buzău, Țuica de Zalău, Țuica Ardelenească de Bistrița, Horinca de Maramureș, Horinca de Seini, Horinca de Chioar, Horinca de Lăpuș, Turțul de Oaș și Turțul de Maramureș.
Mai mult decât atât, conform profit.ro, nu au putut fi găsiți producători dispuși să respecte caracteristicile calitative și nici să parcurgă procesul de acreditare.
