Un interlop băgat în jaful secolului din Olanda, a luat încă 7 ani pentru că a terorizat o familie

Eugen Darie, implicat într-un dosar în care este acuzat că a intrat în casa unor persoane, cu cagulă pe față, le-a agresat și amenințat, a fost din nou condamnat, prin contopirea pedepselor.

Eugen Darie, este un interlop din Măcin are la activ mai multe fapte.

În 2011a fost implicat într-un scandal cu săbii, în centrul oraşului Măcin, cu o grupare.

În 2017 a fost trimis în judecată după ce a intrat în casa unor persoane din Jijila (Tulcea), alături de alte persoane, cu cagule pe față. A vrut să se răzbune, întrucât una dintre ele ar fi publicat pe Facebook niște imagini compromițătoare cu concubina lui. Prin urmare, le-a lovit cu palma peste față, cu pumnii, le-a târât prin casă, le-a provocat zgârieturi cu un cuțit și chiar le-a amenințat cu un pistol.

Condamnat de Curtea de Apel Constața la 6 ani și 10 luni de închisoare, Eugen Darie a tot făcut contestații pentru a fi pus în libertate, dar acestea i-au fost respinse.

Citește și: Interlopul Beinur către Gigi Becali: Eu cu 11 luni de pușcărie, el cu 4 ani. Acum mă numește "cuiva"

Jaful secolului din Olanda

În cursul anului 2012, inculpaţii, între care și Eugen Darie, Mihai Alexandru Bitu şi Radu Adrian Dogaru, împreună cu alte persoane - una dintre ele un albanez care a tras focuri de armă în Măcin, s-au asociat în vederea săvârşirii de infracţiuni şi au sprijinit membrii grupării să sustragă în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012 din Muzeul Kunsthal din Rotterdam, Olanda, un număr de şapte semnate printre alţii, de Pablo Picasso, Henri Matisse şi Claude Monet de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam.

Citește și: Jumătate din Poliția Oradea, audiată în dosarul beizadelei Micula: L-au ajutat să se dea polițist

Se pare că cei trei tulceni au fost dați pe mâna anchetatorilor de către o femeie. Este vorba despre Andreea Ivan, din Constanţa, fosta iubită a lui Mihai Alexandru Bitu, pe care a cunoscut-o pe Facebook. Conform unor surse, femeia, din gelozie, pentru că Bitu a părăsit-o, a mers la anchetatori şi le-a arătat poze cu tablourile furate, pe care le-a descărcat din telefonul mobil al fostului iubit.

Cum au furat tablourile

Povestea începe cu Radu Dogaru, Eugen Darie şi Adrian Procop cu buzunarele goale, în căutare de câştiguri mari şi uşoare în Olanda sau în ţările din jur. “La un moment dat, Radu Dogaru mi-a spus că în Belgia sunt la mare căutare obiectele de artă vechi… Acesta mi-a spus că am putea să sustragem din anumite locuri astfel de obiecte”, povesteşte Eugen Darie.

Zis şi făcut. Într-o zi, Dogaru şi Darie s-au urcat într-o maşină şi au dat căutare pe GPS “muzee Rotterdam”. Cel mai apropiat muzeu de ei s-a dovedit a fi Muzeul de Istorie a Naturii. O dată intraţi în sălile în care se aflau exponatele, Dogaru şi Darie şi-au dat seama că au greşit. Exponatele de aici - păsări şi animale - nu puteau fi vândute. Când au ieşit, au dat cu ochii de Muzeul Kunsthal şi au intrat.

Aici tocmai se deschidea expoziţia Avânt Gardes - 150 de pânze, semnate de zeci de pictori celebri - Picasso, Van Gogh, Modigliani, Degas sau Monet. Băieţii au vizitat galeria, zile la rând, gândindu-se cum să dea spargerea. Părea simplu. Tablourile erau expuse pe pereţi, fără geamuri de protecţie. Agăţate în cuie, lucrările puteau fi luate în câteva secunde.

Iar în ceea ce priveşte accesul... “Am văzut că există o uşă de acces în interior şi care se afla în spatele muzeului.(...) Mi-am dat seama că dispozitivul de închidere al acelei uşi este foarte slab, şi că poate fi deschisă …. oricând şi de oricine, din afară spre interior, urmare a unui minim efort”, povesteşte Radu Dogaru.

Apoi au dat lovitura. Tablourile, notează procurorii, au fost alese după două criterii. Semnăturile să fie ale unor pictori pe care suspecţii îi identificaseră pe internet. şi... “Unul dintre reperele în stabilirea acestora ( alegerea tablourilor) fiind şi tipurile de sacose de mână găsite pe piaţa de profil”.

Operele nu trebuiau să depăşească 40 pe 50 centimetri pentru a încăpea în pungile de rafie pe care suspecţii le cumpăraseră deja pentru a transporta pânzele de la muzeu acasă. Au furat 7 lucrări semnate de Picasso, Mattise, Monet, Gaugain, Meyer de Haan şi Lucian Freud.

Într-un final au hotărât să le aducă în România. Eugen Darie a pornit la drum spre ţara unde a şi ajuns fără ca cineva să-l controleze la vamă.

De aici hoţii au început să caute cumpărători pentru operele furate şi aşa au ajuns la Petre Condrat, asistentul lui Cătălin Botezatu. Cum acesta nu le-a putut oferi un client au apelat la un roman stabilit în Belgia. Din nou, fără succes.

Pe lista de potenţiali intermediari s-a aflat şi un cetăţean rus, în ideea că acesta ar fi putut să le facă legătură cu mafia. Infractorii l-au luat în calcul inclusiv pe Gigi Becali.

Dogaru “Oricum este ceva care îl depăşeşte financiar pe Serghei asta, din punctul meu de vedere. Eu nu am prietenie nici măcar cu Serghei şi nu ştiu dacă mă haleşte”
Croitoru Cătălin - “Păi şi în toată România asta, numai asta are bani? mergem la GIGI BECALI şi vorbim”
Dogaru -“Nu este vorba de asta, rusul este persoana potrivită, aşa zic eu. Acum nu ştiu dacă îl interesează, dar cu siguranţă o să-i aplaude genunchii de emoţii dacă aude ”

Rusul însă nu a fost interesat. Între timp, anchetatorii au intrat pe fir şi au început arestările şi percheziţiile. Au fost însă cu un pas în urma hoţilor şi nu au căutat şi în casa mătuşii lui Dogaru - acolo erau depozitate pânzele. Dogaru şi complicii săi au fost arestaţi, moment în care mama lui Dogaru a cedat de frică. În primul moment a îngropat tablourile în cimitir pentru că în final să le ardă.

Acum, străinii au aflat cu uimire că tablourile valoroase furate de nişte romani din Rotterdam au fost puse pe foc şi au ars într-o sobă din Carcaliu, Tulcea. Ştirea a făcut înconjurul planetei şi a fost comentata îndelung de ziare şi televiziuni importante.
Mama lui Radu Dogaru a devenit personaj în programele de ştiri ale marilor televiziuni. Aşa o lume întreagă a aflat cum femeia a mărturisit în fata anchetatorilor că a pus pur şi simplu pe foc tablouri faimoase şi nepreţuite, pentru că fiul ei şi complicii lui - inconştienţi şi laşi - nu aveau cum să le vândă.

Agenţia France Press îl citează pe directorul muzeului naţional, care numeşte incendierea tablourilor “o crimă monstruasa şi o crimă împotriva umanităţii”.