Un condamnat penal, altul pentru manipulare și un general admirator al lui Putin predau etica

Ieri, timp de aproape cinci ore, la Congress Hall Palas din Iași, sub contextul congresului organizat de Universitatea ,,Apollonia”, așa-numitele elite preocupate de viitorul moral al societății s-au reunit pentru discuții despre etică.

Conferința „Tendințe în configurarea etico-spirituală a noilor generații” a adus laolaltă profesori universitari, foști demnitari, generali în rezervă și comentatori ai vieții publice, într-o desfășurare solemnă dedicată în esență diagnosticării crizei lumii contemporane. Problema: figuri controversate, filoruși, chiar condamnați penal.

Cercetatul penal Petre Roman, în deschidere

Prezentările au fost deschise de profesorul de etică Vasile Morar, care a explicat că problema fundamentală a prezentului este pierderea raționalității, o deficiență care, aparent, explică aproape tot ce se întâmplă rău astăzi în lume.

„Ce face ca noi să fim morali, de multe mii de ani, și să fi rezervat până la urmă pe Pământ pacea, înțelegerea între oameni, chiar cu toate catastrofele care au fost și catastrofele care sunt în ordinea distrugerii speței umane pe Pământ (…) este raționalitatea. Nu există morală acolo unde nu există raționalitate. De aceea Aristotel a traversat secolele și mileniile”, a spus el.

Controversatul fost ministru al Educației Ecaterina Andronescu, acuzată tocmai că a distrus reforma educației începută de predecesori, a abordat, la rândul ei, tema tehnologiei și inteligenței artificiale pledând pentru responsabilitate în utilizarea algoritmilor care „ne gestionează viața din ce în ce mai mult”.

„E o pledoarie pentru responsabilitatea față de modul în care algoritmii, vrem sau nu vrem, ne gestionează viața din ce în ce mai mult. (…) Revoluția tehnologică în următorul deceniu va supune omenirea celor mai dificile încercări pe care astăzi nu știm să le gestionăm”, a menționat aceasta.

În același timp, a recunoscut imposibilitatea separării generațiilor tinere de tehnologie. Entuziasmul moderat pentru progres nu a fost însă unanim împărtășit. Din sală au apărut intervenții mai radicale, inclusiv sugestia că inteligența artificială ar putea, eventual, să dispară.

Fostul prim-ministru Petre Roman, cercetat în figură activă în dosarul Mineriadei, a vorbit mai bine de 30 de minute despre „continuitate și discontinuitate civilizațională”, evocând presiunile contemporane asupra identității naționale și schimbările istorice ale societății românești:

„Trăim vremuri în care există puternice cerințe de a ignora sau dilua ceea ce înseamnă identitate națională. (…) Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să îți amintești lucruri pe care nu le-ai învățat niciodată”.

Reflecția despre evoluția morală a societății vine în contextul în care Roman este inculpat în dosarul Mineriadei din iunie 1990, privind reprimarea violentă a protestelor din Piața Universității, un dosar tergiversat de zeci de ani.

Vine rândul penalilor și rusofililor declarați. Severin a citat din chinezi

Fostul ministru de Externe al României și fost europarlamentar condamnat pentru luare de mită în această ultimă calitate, Adrian Severin, a vorbit și el despre „etică”. Acesta a descris prezentul drept un moment de inflexiune al istoriei și a propus o analiză critică a democrației contemporane:

„Istoria omenirii se află în acest punct într-un moment de inflexiune. Trăim vremuri interesante. Chinezii spun: «Doamne ferește de vremuri interesante». Chinezii au fost pomeniți mult aici”.

În final, acesta a adus unele critici și democrației:

,,Democrația are cel puțin două vulnerabilități, o fi ea cel mai bun sistem în comparatie cu celelalte, deși încep să cred că nu e chiar așa, să regândesc ceea ce a spus Churchill, dar are două probleme: îl face pe deștept și pe prost, pe informat și neinformat, egali. Și doi, nu are un sistem de selecție și promovare a valorilor”. Mai mult pe ziaruldeiasi