Calităţile acestor ape sunt identice cu cele din staţiuni celebre din România. Au fost descoperite în anii 80 şi au fost folosite pentru tratamente balneare şi pentru încălzirea unor zone din Otopeni, scrie TVR.
De atunci, această imensă resursă a rămas ascunsă în adâncul pământului. Luna aceasta vor fi scoase la licitaţie mai multe zone pentru care sunt deja proiecte de centre balneare ori pentru încălzirea aeroportului Henri Coandă.
Chiar şi locuitorii Capitalei ar putea să-şi încălzească locuinţele cu apă termală.
În nordul Bucureştiului, în adâncul pământului, se află o resursă imensă de apă termală. De altfel, aici, în spatele Casei Presei a existat o staţiune balneară. Acum, totul este pustiit.
Baza de tratament a fost construită la începutul anilor 80, după ce în nordul Capitalei au fost făcute peste 20 de foraje.
La adâncimi cuprinse între 2500 şi 3.200 de metri există un strat de apă termală care se întinde pe o suprafaţă care începe la Casa Presei Libere, trece prin Otopeni, Baloteşti şi ajunge la Snagov. Zona este mult mai mare, dar dimensiunile exacte pot fi stabilite doar dacă se vor face noi foraje.
Apa termală a fost folosită până în anii 90 şi la încălzirea unui cartier din Otopeni şi a clinicii Ana Aslan.
Dar lipsa de fonduri pentru echipamente a dus la oprirea staţiilor de pompare a apei. Ulterior, singura investiţie majoră în folosirea apei termale a fost făcută în Baloteşti, în cel mai mare complex de wellness şi relaxare din Europa.
Acum, Agenţia Naţională de Resurse Minerală scoate la licitaţie câteva zone pentru exploatare şi cercetare. Deja, mai mulţi investitori şi-au arătat interesul.
Deşi vechile sonde au fost distruse de hoţii de fier vechi, există proiecte de investiţii în Ilfov şi Otopeni pentru centre balneare, dar şi pentru termoficare. Un obiectiv este chiar aeroportul Henri Coandă. Iar bucureştenii s-ar putea încălzi mult mai ieftin cu apa termală... de sub oraş!
Scoaterea la licitaţie a perimetrelor cu apă termală din nordul Bucureştiului va fi anunţată la sfârşitul acestei luni.
Zona din nordul Capitalei nu este singura din ţară care ascunde astfel de resurse încă nevalorificate.
