Statul român, eșuat la Caracal. Cronologia indiferenței care ucide

DE Mircea Marian | Actualizat: 09.08.2019 - 07:33

Dispariția Alexandrei Măceșanu și Luizei Melencu, în timp ce autoritățile statului se prefăceau că le caută, arată încă o dată că nu suntem pregătiți pentru situații de criză.

SHARE

După izbucnirea scandalului din Caracal, niciuna din autoritățile implicate – Poliție, Parchet și STS – nu și-a asumat vreo responsabilitate. Dimpotrivă, cele trei instituții au pasat vina de la unele la altele.

Newsweek România vă prezintă momentele relevante din cronologia evenimentelor, care arată indiferența autorităților.

Cronologia indiferenței

Miercuri seara, 24 iulie: Părinții Alexandrei se prezintă la postul de poliție din comuna Dobrosloveni. Polițistul le spune să revină a doua zi. Nu este clar dacă, după sesizarea părinților, poliția din comună a reacționat în vreun fel.

Joi dimineața, 25 iulie, ora 8.00: Părinții Alexandrei revin la postul local de poliție, care, începe, fără entuziasm, procedurile birocratice.

Joi, 25 iulie, ora 11.05: Începe seria apelurilor dramatice la 112. Poliția vorbește de cinci ori cu Alexandra Măceșanu, dar nu reușește să identifice locul în care se află. Polițiștii care discută cu Alexandra sunt evident ostili și neîncrezători în informațiile furnizate.

„Nu pot să stau în telefon, domnișoară că avem și alte apeluri, rămâneți acolo că vine echipajul de poliție, negreșit va veni, da, două-trei minute, ce naiba? (...) Lăsați telefonul liber, că dacă stăm în telefon de discuție, echipajul nu poate să vorbească cu dvs“, îi spune Alexandrei polițistul care a răspuns apelului la 112.

Abia la ora 12.30, adică la 90 de minute de la primul apel, un ofițer de poliție se gândește să ceară STS o triangulare a apelului.

Luiza Melencu a dispărut de acasă în urmă cu patru luni. Anchetatorii bănuiesc că a fost ucisă de către Gheorghe Dincă (jos), prins după apelul la 112 al Alexandrei Măceșanu.

Joi, 25 iulie, ora 19.00: Poliția face percheziții în trei locuri, nu este clar pe baza căror informații. Nu găsește nimic.

Joi, 25 iulie, spre miezul nopții: Echipa DOS sosită de la București reușește să identifice locul apelului și numărul autoturismului în care s-a suit Alexandra Măceșanu.

Vineri, 26 iulie, ora 3 dimineața: Se solicită și se obțin mandate de percheziție la domiciliul lui Gheorghe Dincă. Polițiștii susțin că procurorii nu i-au lăsat să acționeze înainte de ora șase dimineața, de teamă că vor compromite probele.

Procurorii susțin că, la trei dimineața, nu au găsit niciun polițist care să-i asiste.

STS, incapabil să localizeze apelurile la 112

La peste cinci ani de la drama din Apuseni, STS nu este capabil să localizeze cu precizie apelurile la 112. O aplicație care costă câteva zeci de mii de euro, Advanced Mobile Location (AML), ar face posibilă o astfel de localizare.

Ea este folosită în mai multe state, inclusiv Republica Moldova. România are un sistem 112 similar cu cel din Republica Moldova și în mod normal ar trebui să permită implementarea facilităților AML care ar costa, probabil, undeva la câteva zeci de mii de euro.

„Din punctul meu de vedere, problema în România este că nu și-a făcut nimeni un scop din a pune în funcțiune AML“, a declarat, pentru recorder.ro, Constantin Gorincioi, vicepreședintele Serviciului 112 din Republica Moldova.

AML este implementat pe toate telefoanele care folosesc Android din 2016, iar pe cele care folosesc IOS din 2018.

O problemă este că, după localizare, telefonul trimite către operatorul serviciilor de urgență un SMS, iar acest tip de mesaj nu poate fi recepționat de sistemul românesc.

De altfel, recent, Comisia Europeană a declanșat procedurile de infringement împotriva României în legătură cu funcționarea sistemului 112.

Procurorii români, prea timorați

Poliția și procurorii au refuzat să intre în casa lui Gheorghe Dincă la trei dimineața și au așteptat până la 6 a.m., invocând faptul că nu se pot face percheziții noaptea.

Însă articolul 27 din Constituția României, la alineatul 4, arată că: „Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante“.

Procurorii cer însă ca articolul din Constituție să fie preluat și într-o lege, pentru a fi clare situațiile în care pot interveni noaptea.

În prezent, Codul de Procedură penală prevede că: „Percheziţia domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6:00 sau după ora 20:00, cu excepţia infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră“.

Tehnica SRI, modernă, dar inutilizabilă

Mai mulți procurori s-au plâns că, urmare a deciziei CCR prin care li s-a interzis să coopereze cu SRI, nu au putut folosi tehnica performantă a acestui serviciu, care permitea localizarea rapidă și precisă a apelurilor telefonice.

„Localizarea făcută de STS a fost pe o arie de câteva sute de case deoarece atât permite sistemul utilizat de aceștia. În cauză nu s-a utilizat tehnica SRI, indisponibilă anchetelor penale după decizia CCR“, a explicat o asociație a procurorilor.

„Din minima mea colaborare pe care am avut-o cu SRI, pot să vă spun că localizarea se făcea cu exactitate de câţiva metri.

Tehnica există, dar nouă ca magistraţi ni s-a interzis să mai apelăm la ea. De ce? Întrebaţi-i pe cei care ne-au interzis.

Este foarte posibil ca într-un asmenea caz, dacă se apela la SRI şi nu la alte insitituții, respectivii în juma de oră să poată să fi localizat acel telefon“, a afirmat și Claudiu Constantin Sandu, prim procuror la Parchetul Tribunalului Brașov.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.