Românii dintr-o țară europeană nu pot vota la europarlamentare. Care este motivul acestei decizii?
Bosnia-Herţegovina le interzice cetățenilor din trei țări europene să voteze la alegerile europarlamentare, la cererea unor reprezentanți sârbi din guvernul central bosniac. Românii sunt și ei vizați.
Cetăţenii din Polonia, România şi Slovenia aflaţi în Bosnia-Herţegovina nu vor putea vota la alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Reprezentanţii sârbi din guvernul central bosniac și-au manifestat acest refuz după ce aceste trei ţări au sprijinit în Adunarea Generală a ONU o rezoluţie care condamnă genocidul de la Srebrenica, conform agenției EFE, care citează presa locală bosniacă, relatează Agerpres.
Citește și: MAE anunță procedura de vot în străinătate pentru europarlamentare. Ce acte sunt necesare?
Ministrul sloven de Externe, Tanja Fajon, a protestat oficial, calificând această atitudine drept inacceptabilă şi contrară practicii tradiţionale, informează agenţia slovenă STA.
Aceasta din urmă semnalează că guvernul bosniac a respins cererea ca slovenii să poată vota la ambasada Sloveniei de la Sarajevo, întrucât refuzul manifestat de miniştrii sârbo-bosniaci a împiedicat realizarea consensului necesar pentru decizii de acest fel.
Mass-media bosniace semnalează, de asemenea, că reprezentanţii sârbilor s-au opus cererilor formulate de Polonia, România şi Slovenia pentru organizarea votului cetăţenilor din aceste ţări aflaţi în Bosnia-Herţegovina.
Citește și: Unde sunt pe buletinul de vot, la Bucureşti, candidaţii la primar general
Titulara Externelor din Slovenia a menţionat la rândul ei că acest veto al sârbilor bosniaci are legătură cu sprijinul pe care cele trei state membre ale UE l-au dat pe 23 mai în Adunarea Generală a ONU unei rezoluţii ce condamnă genocidul comis în iulie 1995 de trupele sârbilor bosniaci asupra civililor musulmani în localitatea Srebrenica.
Veto-ul afectează circa 2.000 de cetăţeni sloveni aflaţi în Bosnia-Herţegovina, la fel şi pe cetăţenii polonezi şi români.
Bosnia-Herţegovina este împărţită de la încheierea războiului civil, în anul 1995, în două entităţi autonome, Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană, statul bosniac având de asemenea instituţii de putere centrale.
