“Conceptul de navă de patrulare OPV permite o dotare cu armament și o configurare variabilă, adaptabilă la misiuni diverse, de la misiuni de luptă, la operațiuni de căutare și salvare, sau intervenții rapide la obiectivele economice offshore.
Astfel de nave au mai multe avantaje, asigură un grad ridicat de adaptabilitate, pot desfășura o mare varietate de misiuni, au facilitățile necesare operării unui elicopter și a UAV (Unmanned Aerial Vehicle - vehicul aerian fără pilot) și lansarea unei bărci pneumatice tip RHIB (rigid-hull inflatable boat), sau drone de suprafață.
România, "afacere” luând corveta de 350.000.000$ din Turcia. Ne protejează în Marea Neagră de Rusia
De asemenea include conceptul <<Fitted For But Not With/ Proiectat cu, dar construit fără (FFBNW)>>. Acest aspect descrie un proiect de construcție care oferă posibilitatea includerii unor sisteme de armament în proiect, dar sistemul respectiv nu este instalat sau este instalat doar parțial în timpul construcției, instalarea fiind finalizată mai târziu, după cum este necesar. Conceptul poate consta în a lăsa suficient spațiu pentru asigurarea modernizărilor viitoare, sau în instalarea unui anumit sistem de armament, dar fără achiziționarea de muniție.
Citește și Război în Baltica. Rusia a antrenat nave de război să-și apere „petrolierele fantomă” de NATO
În acest context conceptul de corvetă ușoară permite folosirea și instalarea rachetelor anti-navă americane de ultimă generație Naval Strike Missile (NSM), aflate în proces de achiziție în mod asemănător celui folosit în procesul de modernizare a Navelor Purtătoare de Rachete și a Fregatelor 221, 222.
Programul corvetelor nu trebuie abandonat
Cât privește continuarea programului de înzestrare a Forțelor Navale, în paralel cu modernizarea navelor din dotare și achiziția de nave de patrulare offshore (OPV), se poate iniția procesul de construcție a patru corvete, de către un șantier din țară folosind facilitățile oferite de programul de Corvetă Europeană/ European Patrol Corvette (EPC), în condițiile în care dacă acest proces este inițiat acum, prima navă va fi operativă după 2030”, spune Constantin Ciorobea, contraamiral de flotilă, fost locțiitor al Șefului Statului Major al Forțelor Navale.
Navele Hisar au un echipaj de peste 100 de oameni și au la bord un elicopter și o dronă de mari dimensiuni. Au trei radare și un sonar, dar și o multitudine de senzori. Ca armament au un tun naval de 76 mm, două tunuri robotizate și mai multe sisteme de rachete, inclusiv arme antisubmarin.
Cu Rusia la doi pași
Citește și: Europa se înarmează cu drone contra Rusiei. România cumpără din SUA unele ce lovesc la 500 km
Contraamiralul mai spune că exploatarea resurselor din Marea Neagră vine cu niște riscuri. “Controlul asupra resurselor energetice devine astfel un factor de tensiune, iar România trebuie să își dezvolte capabilitățile necesare pentru protecția acestora în misiuni de lungă durată. Competiția pentru accesul la resursele minerale offshore se desfășoară într-un context geopolitic complex, marcat de rivalități economice și strategice. În acest cadru nou de securitate, România trebuie să înțeleagă că apartenența la structurile Euro-Atlantice nu reprezintă o garanție absolută, iar dezvoltarea forțelor naționale de apărare este o cerință tot mai necesară”, a precizat Constantin Ciorobea.
