România a alocat 16.000.000.000€ pentru apărare, mai mult ca Franța, de 5 ori cât Bulgaria. Ce am luat?

Oricum, la acest capitol, România stă mult mai bine ca tări precum Franța (16,2mld€), Belgia (8mld€), Portugalia (5mld€), Bulgaria (3,2mld€), Spania (1mld€) sau Grecia (0,7mld€).

În fiecare an, în ultima zi a anului, Defense Express publică un material recapitulativ cu o prezentare globală a principalelor rezultate ale ultimelor 12 luni pentru industria de apărare, la fel ca și anul trecut, a Europei.

România a alocat 16.000.000.000$ pentru apărare, mai mult ca Franța, de 5 ori cât Bulgaria. Ce am luat?

Dacă anul 2024 a trecut sub semnul apelurilor și avertismentelor ireversibile, atunci 2025 pare deja mai optimist. Cel puțin, „ceasul deșteptător” care a sunat mulți ani pare că a fost în sfârșit auzit și că oamenii au început să se miște.

Pentru că evenimentul cheie al anului 2025 poate fi considerat anunțarea planului UE „Pregătire 2030”, care prevede un mecanism de piață cu adevărat eficient pentru activarea industriei de apărare – credite ieftine în cadrul programului SAFE (Security Action for Europe).

Bani europeni pentru armament

Ideea SAFE este destul de simplă – să se acorde doar la început 150 de miliarde de euro (cu un plan de până la 800 de miliarde de euro) de credite pentru achiziționarea de armament european și cu condiții suplimentare importante. În special, componentele trebuie să provină în proporție de minimum 65% din țările participante la SAFE. De asemenea, programul se referă doar la armamentele critice, împărțite în două categorii.

În prima categorie se află artileria și munițiile, capacitățile de luptă terestre, UAV-urile mici și mijloacele anti-drone, protecția infrastructurii critice, cybersfera, mobilitatea și contramobilitatea. 

În cea de-a doua categorie se află apărarea aeriană și antirachetă, domeniul maritim, UAV-urile mari, transportul aerian strategic, C4ISTAR, domeniul spațial, inteligența artificială și REB. Pentru cea de-a doua grupă a fost propusă o condiție suplimentară: imposibilitatea ca țările terțe să limiteze modernizarea ulterioară a acestor arme. Adică aceste mijloace trebuie să fie complet suverane pentru țările europene.

Citește și: Trump amenință direct China în privința invaziei Taiwanului: "Consecințele vor fi devastatoare"

În plus, aceste arme trebuie comandate de cel puțin două țări, ceea ce înseamnă achiziții comune. Iar acest lucru stimulează nu numai unificarea, ci și crește volumul comenzilor pentru producător, ceea ce ar trebui să se reflecte pozitiv asupra costurilor. De asemenea, datorită achizițiilor comune, producătorii de arme pot obține în sfârșit ceea ce discutau de mult timp: comenzi mari pe termen lung, care permit planificarea clară a extinderii producției.

De asemenea, programul SAFE este mai amplu decât Uniunea Europeană, reunind și Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. Mai mult, a devenit transatlantică, deoarece la începutul lunii decembrie Canada s-a alăturat SAFE. În același timp, Marea Britanie se abține de la participarea la aceasta, păstrând, se pare, un euroscepticism.

Și, în general, „banii ieftini pe termen lung” au realizat deja ceea ce a stat la baza inițierii acestui proiect. Toate țările au început să-și formeze achizițiile de apărare utilizând SAFE.

Ce face România

Revenind, achiziția de echipamente militare performante, precum rachetele franțuzești Mistral, producția de armament și chiar de drone, pe de o parte, și realizarea a peste 200 de kilometri de autostradă se numără printre principalele proiecte pe care România ar urma să le finanțeze prin Acțiunea pentru Securitatea Europei - SAFE.

Până acum, în acest an, România a cotractat 54 de tancuri Abrams (1mld$), 21 de drone Watchkeeper, sisteme antiaeriene Mistral (0,6mld€), blindate Cobra II și obuziere autopropulsate K9 Thunder de 155 mm. Blindatele Cobra vor fi în viitor fabricate în România ca și obuziere autopropulsate K9 Thunder.

Citește și: Taiwanul, înconjurat de nave și avioane de război chineze. Trump amenință Beijingul cu apocalipsa