Rise Project: Codrin Ștefănescu, implicat în dosarul DNA al cumătrului lui Dragnea
Argumentul pe care DNA îl folosește în ultimul rechizitoriu pe care l-a trimis în instanță ar trebui să întoarcă în proprietatea statului mult mai multe terenuri decât cele pe care procurorii anticorupție le arată cu degetul, scrie Rise Project.
Ancheta DNA, apărută la o distanță de 11 ani de la producerea faptelor, lasă bunurile a multe nume mari neatinse. Codrin Ștefănescu, Ramona Mănescu și Dorin Cocoș sunt trei dintre ele, notează jurnaliștii Rise Project.
DNA spune că „Institutul Pasteur” nu ar fi avut îndreptățirea să pretindă această reconstituire teritorială, din moment ce societatea comercială nu ar fi existat înainte de 1945, deci activele ei nu ar fi avut cum să fie supuse naționalizărilor din perioada comunistă.
Altfel formulat, procurorii spun că proprietarul „Institutului Pasteur” (Stănescu) ar fi revendicat un drept închipuit asupra unui teren de 19 hectare, scrie Rise Project, și îl acuză pe fostul primar al Sectorului 6 (Poteraș) că – în schimbul unei șpăgi (2,7 hectare din cele 19 restituite) – ar fi dat satisfacție unei pretenții întemeiate pe un drept fictiv.
Ancheta DNA se rezumă la a incrimina un singur titlu de proprietate: cel referitor la cele 19 hectare.
Retrocedarea pe care DNA a descoperit-o abia acum, la unsprezece ani după ce s-a produs, face însă parte dintr-un concert întreg de restituiri teritoriale de care „Institutul Pasteur” a beneficiat cu zece-cincisprezece ani în urmă.
Însumând pământurile care au făcut obiectul acestor restituiri se ajunge la o suprafață imensă, care depășește cu mult cele 19 hectare împinse – cu o întârziere de un deceniu – pe masa unor complete de judecată.
Urmând logica folosită de DNA în rechizitoriul trimis acum în instanță, toate aceste restituiri ar putea fi ilegale.
