Un expert consultat de Newsweek a explicat că România nu are voie să rateze o asemenea oportunitate. „Nu trebuie să pierdem momentul, trebuie să stăm la masa negocierilor în acest domeniu. Noi am ajutat Ucraina militar, dar și umanitar sau din punct de vedere economic, așa că nu trebuie să ratăm oportunitatea. Chiar dacă conflictul se va transforma într-un război rece reconstrucția Ucrainei trebuie să demareze. Vorbim de reconstrucția de școli, locuințe, sisteme de încălzile, între altele. Și mă refer aici la proiectare, construcție și dotare. Numai că trebuie ceva organizare din partea noastră, dar sunt în joc mulți bani, miliarde de dolari. Mai trebuie spus că avem un mare avantaj. Acela că suntem la doi pași de Ucraina”, a precizat analistul militar Aurel Cazacu.
Refacerea Ucrainei costă 546.000.000.000$. În ce domenii trebuie să participe România
Nevoile de reconstrucție ale Ucrainei, estimate acum la 524 de miliarde de dolari, depășesc cu mult capacitatea resurselor publice. Prin urmare, mobilizarea capitalului privat este esențială. Oricum, forța de muncă este o problemă a Kievului. Peste cinci milioane de ucraineni rămân în străinătate, cu perspective incerte de întoarcere. Guvernul estimează că sunt necesari între 4,5 și 8,6 milioane de lucrători suplimentari pentru reconstrucție, dar doar între 1,2 și 2,2 milioane iau în considerare întoarcerea.
Impactul războiului a fost inegal din punct de vedere geografic, regiunile din prima linie suportând cea mai mare parte a pagubelor estimate la 176 de miliarde de dolari. Pentru a revitaliza zonele cu risc ridicat și strategice din punct de vedere economic, guvernul oferă stimulente precum scutiri de impozit pe venit pe 10 ani, sprijin pentru conexiunile la rețea și scutiri de impozite.
Citește și: Putin tremură. Consiliul Europei și Ucraina înființează Tribunalul de Război pentru Ucraina
În ciuda războiului în desfășurare, capitalul privat, atât străin, cât și intern, a rămas activ. Investițiile străine directe (ISD) în agricultură, de exemplu, au ajuns la 3,4 miliarde de dolari în 2023. Pentru a sprijini participarea sectorului privat, Ucraina și partenerii săi au introdus inițiative precum Cadrul de Investiții al Ucrainei și diverse instrumente de atenuare a riscurilor. Au fost adoptate o nouă lege privind parteneriatul public-privat (PPP) și măsuri de facilitare pentru proiecte de peste 20 de milioane de euro. Asigurarea pentru riscul de război a fost pusă la dispoziție în sectoare cheie, inclusiv logistică, imobiliare și infrastructură.
Atragerea investițiilor
Cu toate acestea, investițiile la scară largă rămân constrânse de riscurile geopolitice și de riscurile de țară mai ample. Încrederea investitorilor este strâns legată de cursul războiului și de credibilitatea oricărei eventuale înțelegeri de pace, conform ODI Global.
Atragerea investițiilor private străine va necesita mecanisme robuste și susținute de partajare a riscurilor și încredere în capacitățile de apărare, rezistența instituțională și guvernanța Ucrainei.
Citește și: Război Ucraina. Se vede pacea în Ucraina. Zelenski vrea teritorii din Rusia. Putin, nedumerit
Instituțiile financiare internaționale (IFI), cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Corporația Financiară Internațională (IFC) și Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor (MIGA), împreună cu donatorii bilaterali, joacă un rol esențial prin finanțare mixtă, garanții și sprijin pentru proiecte. Acestea au contribuit deja la îmbunătățirea partajării riscurilor și la creșterea încrederii investitorilor.
Emisar special pentru reconstrucție
Reamintim că Ucraina și România au convenit să intensifice cooperarea în realizarea proiectelor comune de infrastructură, precum podul aflat în construcție peste râul Tisa, arată Rador. Potrivit RBC-Ucraina, acest subiect a fost abordat în cadrul unei întâlniri recente dintre premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko, și ministra afacerilor externe a României, Oana Țoiu. În timpul întâlnirii, s-a discutat despre integrarea europeană, aprofundarea cooperării în domeniul apărării, participarea mediului de afaceri românesc la reconstrucția economiei ucrainene, precum și despre implementarea proiectelor comune de infrastructură.
Premierul Ucrainei a invitat România să desemneze un emisar special pentru reconstrucție, care să vină la Kiev alături de o delegație de afaceri, pentru elaborarea unor proiecte concrete.
