Potrivit proiectului, clasa de risc seismic RsI este cea din care fac parte „clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime”.
Proiectul mai prevede că primarii, directorii de școli și șefii spitalelor, policlinicilor și dispensarelor sunt obligați ca, până la 1 ianuarie 2023, să dispună începerea expertizării tehnice a tuturor imobilelor construite înainte de 1978 care se află în patrimoniul instituțiilor pe care le conduc. În caz contrar vor risca amenzi de până la 50.000 de lei, de 5 ori mai mari decât cele actuale.
Citește și: Cum și-a construit imaginea AUR, partidul parlamentar care a reinventat derapajele pe scena politică
Dacă imobilele experizate intră în clasele de risc seismic 1 sau 2, atunci proprietarii pot apela la un nou program guvernamental multinanual pentru consolidare. Guvernul și-a programat pentru perioada 2021-2027 investiții cu valoare estimată de 1 miliard de lei pentru consolidarea la nivel național a 300 de imobile cu risc seismic ridicat.
Nota de fundamentare arată că în perioada 2001-2018 s-au efectuat lucrări de intervenție la construcțiile existente, incluse în programele anuale de acțiuni, în valoare de aproximativ 81 milioane de lei, din care 33 milioane de lei în perioada 2009-2018, pentru 12 clădiri (547 apartamente) fiind finalizate lucrările de consolidare, dintre care 8 clădiri (322 apartamente) în Municipiul București.
Tot nota de fundamentare arată riscul unui cutremur major: „impactul unui astfel de scenariu este unul deosebit de grav, afectând peste 2/3 din suprafața țării și generând importante pierderi de vieți omenești, materiale și financiare, după cum urmează: un procent mediu de 14% clădiri afectate la nivel de fiecare localitate din țară, peste 850 de km de infrastructură de transport distrusă, și pierderi materiale directe de peste 25 miliarde Euro”.
Citește și: Interviu cu conf. univ. Raluca Alexandrescu: Cum se construiește AUR ca salvatorul „românilor“
