Peste 8,3 milioane de hectare de pădure distruse la nivel mondial. Spre ce ne îndreptăm?

Suprafața pierdută definitiv a crescut cu 1,7 milioane de hectare față de 2022, conform celui mai recent Raport privind starea pădurilor publicat de organizații și asociații de cercetare. Conform raportului, 6,6 milioane de hectare de pădure au fost pierdute în 2022.

Printre altele, peste 140 de țări s-au angajat să oprească defrișările globale până în 2030 la Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021 de la Glasgow.

Peste 8,3 milioane de hectare de pădure distruse la nivel mondial. Spre ce ne îndreptăm?

350 de milioane de hectare de peisaje și păduri degradate ar trebui restaurate până la acea dată. Autorii studiului se plâng că eforturile de protejare a pădurilor nu au nicio șansă atâta timp cât profiturile rapide din defrișări sunt recompensate. 

Experții sunt deosebit de alarmați de starea pădurilor tropicale. Chiar și pădurile îndepărtate și neatinse au suferit pagube grave din cauza utilizării agricole, a construcției de drumuri și a utilizării lemnului de foc.

În America Latină, Asia, Africa și Oceania, la est de Australia, incendiile devastatoare au devastat, de asemenea, 6,73 milioane de hectare. În multe cazuri, incendiile au fost provocate intenționat.

pădure Foto: Freepik (rol ilustrativ)

Citește și: De ce devine Pădurea Băneasa arie naturală protejată? Cine deţine acum domeniul acesta?

Distrugerile cauzate de incendiile forestiere numai în regiunea Amazonului au emis mai multe gaze cu efect de seră decât emite o țară industrializată precum Germania într-un singur an.

Cantitatea, de 791 de milioane de tone de dioxid de carbon și gaze aferente, este de șapte ori mai mare decât media celor doi ani precedenți. 

Decalaj tot mai mare între obligații și realitate

„Prăpastia dintre angajamente și realitate se adâncește în fiecare an, cu impacturi devastatoare asupra oamenilor, climei și economiei”, a declarat co-autoarea studiului, Erin Matson, de la firma de consultanță Climate Focus, co-autoare a raportului.

„Degradarea pădurilor - inclusiv impactul devastator al incendiilor de vegetație - aduce pădurile mai aproape de un punct de cotitură periculos”, a explicat expertul în biodiversitate Ivan Palmegiani.

De asemenea, țările sunt semnificativ în urmă în ceea ce privește reîmpădurirea. Conform studiului, activitățile de reîmpădurire sunt în desfășurare pe aproximativ 10,6 milioane de hectare de păduri defrișate și degradate.

Aceasta reprezintă doar 5,4% din suprafața care ar putea fi reîmpădurită și este mult sub obiectivele internaționale de reîmpădurire. Două treimi din această suprafață, majoritatea fiind situată în regiuni tropicale.

Evoluții pozitive izolate

Citeşte şi: Nicuşor Dan: „Romsilva nu susţine drumul provizoriu prin pădurea Băneasa. E ireal acest răspuns”

Există însă și evoluții care dau motive de speranță. De exemplu, Brazilia se pregătește să furnizeze UE doar carne de vită pentru care nu au fost distruse păduri – motivul fiind defrișările pentru creșterea animalelor.

Acest lucru se face datorită legislației privind lanțul de aprovizionare, care impune respectarea drepturilor omului în cadrul lanțurilor de aprovizionare. Sistemele de trasabilitate a bovinelor sunt utilizate pentru a implementa acest lucru. 

Mai multe măsuri de protecție a mediului ar trebui implementate și în Republica Congo, de exemplu, după ce țara a adoptat prima lege națională privind utilizarea terenurilor.

Experții au subliniat, de asemenea, eforturile depuse de comunitatea internațională pentru a crește finanțarea pentru conservarea pădurilor. „Evaluarea Declarației Pădurilor” este publicată anual de organizațiile societății civile și de cercetători din 2015.