Muncitorii „cu ziua” nu sunt sprijiniţi de statul român în perioada pandemiei

Un sondaj al Băncii Mondiale realizat prin telefon arată că cei cu membri ai familiei care lucrează sunt mai predispuși să primească sprijin, la fel și gospodăriile din zonele urbane, comparativ cu cele din mediul rural (un motiv din spatele acestei constatări este că în zonele rurale oamenii sunt implicați în muncă independentă și, prin urmare, nu se califică pentru a primi sprijin). Doar 14% din cei care au participat la sondaj au spus că au primit sprijin legat de COVID-19.

Conform sursei citate, cursul pandemiei în România a fost modelat de următorii factori locali: un sistem de sănătate slab finanțat, un val masiv de migranți care s-au întors, niveluri ridicate de sărăcie și riscuri asociate cu mobilitatea forței de muncă a lucrătorilor sezonieri.

Sistemul de sănătate

Conform datelor europene, rezumate recent de The Economist, România are cel mai sărac sistem de sănătate din UE, este afectat de corupție, exod masiv al personalului medical, lipsa infrastructurii și a materialelor medicale adecvate. În timpul pandemiei, personalul medical din prima linie nu aveau echipamente de protecție: măști, mănuși, halate, spitalele aveau capacitate scăzută de testare precum și paturi insuficiente în cadrul unităților de terapie intensivă.

Reîntoarcerea diasporei

De la începutul pandemiei, cel puțin 250.000 de români care lucrau în Italia, Spania și în alte țări din zone roșii au revenit în țară. Carantina din țările vestice au lăsat mulți muncitori, care s-au întors, fără locuri de muncă. Potrivit datelor oficiale ale autorităților, 1.117.200 de persoane, români și străini, au intrat în țară. Este dificil de estimat câți sunt români întorși, având în vedere calitatea datelor.

Sărăcia

Rata deprivării materiale este de trei ori mai mare în România decât media UE. Deși sărăcia a scăzut treptat, ea este semnificativ mai mare decât în regiune și se așteaptă să crească în timpul și după criza COVID-19, potrivit Hotnews.ro.