Anul acesta se va încheia cu un deficit bugetar estimat la 5,5% din PIB, iar ţinta pentru anul viitor este de 4,5% -5%, afirmă ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.
Ministrul Finanţelor: „Nu văd 2024 ca un an în care să avem revoluţie şi reformă fiscală”
Ministrul a explicat de ce s-a renunţat la rectificarea bugetară în acest an, precizând că nu ar fi existat un control pe cheltuieli astfel încât să poată fi atinsă ţinta de deficit, iar în lipsa controlului pe cheltuiala publică riscul de a depăşi 5,5% este destul de mare.
El a vorbit şi despre proiectul de buget pentru anul viitor, menţionând că săptămâna viitoare ar urma să înceapă discuţiile în Coaliţie, iar până la jumătatea lunii viitoare ar trebui aprobate limitele la ordonatorii de credite şi introduse în sistemul informatic.
Citește și: Deficitul bugetar, o „gaură” de 56 miliarde lei. Cum încearcă Guvernul să pună „frână” risipirii
Decizia cu privire la trimiterea în Parlament a proiectului de buget aparţine Coaliţiei, dar ministrul Finanţelor apreciază că ar fi bine să aibă loc în decembrie. Totodată, ministrul Finanţelor crede că 2024 nu este unul cu o miză pe reforma fiscală având în vedere alegerile programate şi pledează pentru o stabilitate politică.
„Sunt întrebări destul de complexe, pentru că demersurile pe care noi le facem sunt cele care să asigure încadrarea în angajamentele pe care le avem discutate cu Comisia Europeană şi anume 5,5% din PIB până la sfârşitul anului.
Sigur că noi avem în programul de convergenţă 4,4% din PIB, dar aşa cum arată perspectivele, în lipsa unor măsuri consistente, care erau prevăzute în Legea privind măsurile fiscal-bugetare şi care, din păcate, a fost aprobată şi asumată în Parlament destul de târziu, trebuie să facem toate demersurile necesare pe ceea ce înseamnă gestionarea mai eficientă a banilor publici şi să avem încadrarea în cei 5,5% din PIB până la sfârşitul anului 2023.
Iar în ceea ce priveşte anul 2024, având în vedere că este un an care presupune şi cheltuieli pe zona aceasta de activităţi electorale şi organizarea rundelor de alegeri pe care le are România şi ţinând cont de tot acest context al intrării în vigoare a legii cu noile măsuri fiscal-bugetare, ţinta noastră este să avem un deficit bugetar undeva între 4,5% din PIB, până la 5% din PIB.
Acesta este un obiectiv pe care l-am avea în programul de convergenţă ajustat, pentru care va trebui să iniţiem demersuri cu Comisia Europeană şi să ajungem la o ajustare a deficitului bugetar, astfel încât să ne încadrăm în prevederile Tratatului de la Maastricht, respectiv 3% din PIB pentru deficitul bugetar şi 60% din PIB pentru datoria publică”, a declarat Boloș în cadrul unui interviu Agerpres.
Întrebat dacă pentru anul 2024 vor mai fi modificări fiscale, ministrul a răspuns că anul viitor nu are o miză fiscală.
„Anul viitor nu este un an cu o miză pe reforma fiscală sub nicio formă. Este în schimb un an în care avem din nou o realitate în faţă şi nu mă feresc să spun acest lucru. Această realitate se cheamă cererea de plată numărul IV pe care România va trebui să o depună pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Acea cerere de rambursare sau de plată, cum îi spunem noi, are reforma fiscală în ea cuprinsă.
Reforma fiscală care s-a scris în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de predecesorii noştri este mult mai dură decât legea privind măsurile fiscal-bugetare. Am spus şi nu mă feresc să spun că sunt trei măsuri propuse de raportul Băncii Mondiale.
Aici discutăm de: 1.impozitul progresiv, 2. o cotă unică de TVA şi 3. unificarea cotei de CASS cu impozitul pe venit. Lucruri care sunt cunoscute în spaţiul public şi nu sunt o noutate. Deci, aici Coaliţia de guvernare va trebui să decidă asupra politicii fiscale.
Citește și: Guvernul amână plăţile pentru o categorie de bugetari. Motivul: încadrarea în ţinta de deficit
Dar nu văd anul 2024 ca un an în care să avem revoluţie şi reformă fiscală. Este un an în care avem nevoie de linişte, de stabilitate politică, de coeziune socială şi să se poată desfăşura alegerile aşa cum sunt ele prevăzute şi de abia după aceea reforma fiscală să redevină de actualitate, fiindcă şi gândirea unei reforme fiscale anul viitor va fi foarte dificilă şi exploatată electoral în toate campaniile electorale.
Şi nu cred că avem nevoie de o forfotă politică pentru reforma fiscală, pentru că este vorba de viitorul nostru şi este vorba de o politică fiscală care trebuie foarte bine gândită şi elaborată, într-o perioadă în care românii nu sunt foarte bogaţi, sunt săraci, şi într-o perioadă în care avem nevoie de dezvoltare economică şi să nu facem din politica fiscală să fie un duşman al dezvoltării economice”, a mai declarat ministrul.
Comentarii 0