„Țara mea, Republica Moldova, merge înainte. Suntem hotărâți să investigăm politicienii corupți care au jefuit oamenii noștri în trecut. Dar nu o putem face singuri. În numele multor democrații fragile, vă cer sprijinul pentru aducerea oficialilor corupți în fața justiției și restituirea activelor care nu le aparțin”, a declarat Maia Sandu la Summitul pentru Democrație 2021, organizat la inițiativa președintelui SUA, Joe Biden.
Istoria unui deceniu de corupție și desfrâu
În iunie 2019, regimul cleptocratic, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a capitulat politic la limita unei tentative de lovitură de stat. Ca să evite pușcăria, principalii figuranți în marile fraude bancare din perioada guvernării PDM, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor (dar și alții care i-au deservit), au fugit din țară. Majoritatea s-au adăpostit și se adăpostesc în țări cu care Moldova nu are semnate acorduri de extrădare a infractorilor, inclusiv în SUA. Unii se ascund în Marea Britanie.
Abia în ianuarie 2020, SUA i-a declarat pe Plahotniuc și pe membrii familiei sale „neeligibili pentru obținerea vizelor de intrare în SUA (din cauza implicării „în acte semnificative de corupție”).
Potrivit Departamentului de Stat al SUA, „Plahotniuc a fost implicat în acte de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice în Moldova”. Prin urmare, Plahotniuc a fost nevoit să-și caute o altă țară-gazdă. În 2020, avizitat România, ajungând până la Iași, având și cetățenie română, dar s-a oprit, pentru o perioadă, în Turcia, unde i s-ar fi oferit și cetățenie turcă, iar conform informațiilor neoficiale, acum s-ar afla în partea Ciprului controlată de Turcia.
Ilan Șor, s-a oprit în Israel, având și cetățenia acestui stat, iar Israelul nu-și extrădează cetățenii. În perioada care a urmat, sub regimul preluat de la Plahotniuc de către ex-președintele Igor Dodon, dar și în 2021, când Procuratura Republicii Moldova a continuat (până recent) să fie condusă de un procuror general învestit de Dodon (acum cercetat pentru corupție), din Moldova au continuat să fugă coordonatorii marelor scheme de corupție, unii fiind eliberați din pușcării înainte de termen.
Maia Sandu: Procuratura nu a făcut nici un demers către jurisdicțiile străine, pentru a afla unde-i miliardul furat
Abia în octombrie 2021, procurorul general Alexandr Stoianoglo, acuzat de noua guvernare PAS de inacțiune în dosarele de corupție mare și de eliberarea dubioșilor din pușcării, a fost suspendat și reținut, aflându-se acum sub control judiciar. A fost învestit un procuror general interimar și, aparent, au fost pornite și reluate unele dosare importante, iar unii apropiați ai lui Plahotniuc au ajuns în izolator.
Chișinăul a cerut sprijinul României – o Românie care a colaborat cu Plahotniuc
Principalii beneficiari ai marilor jafuri din perioada 2014-2020 sunt însă departe de procurorii moldoveni, iar demersurile timide făcute până acum de aceștia, pentru extrădarea hoților de miliarde, nu au fost suficient de convingătoare pentru autoritățile țărilor în care aceștia se ascund.
În plus, calitatea lor de foști și actuali politicieni crește reticența Interpol de a-i da în căutare internațională.
Prin urmare, noua putere de la Chișinău, controlată în totalitate de Partidul Acțiune și Solidaritate (creat de Maia Sandu) cere, la orice reuniune internațională sau întâlnire bilaterală cu omologii din alte state, sprijin în recuperarea banilor furați de la cetățeni și în aducerea hoților acasă.
Maia Sandu a cerut sprijin din partea preşedintelui Klaus Iohannis
În condițiile în care justiția și sistemul procuraturii din Moldova sunt încă bântuite de persoane fidele fostelor regimuri cleptocratice, care se opun schimbărilor, Maia Sandu a cerut săptămâna trecută ajutorul României în recuperarea banilor din frauda bancară de un miliard de dolari din 2014: „Și această fraudă, și altele de proporții sunt prea dificile pentru sistemul nostru.
E nevoie de sprijinul mai multor țări, de sprijinul unor organizații internaționale, pentru ca banii care au fost scoși din Republica Moldova să fie identificați și aduși acasă împreună cu autorii acestor fraude”, a menționat șefa statului. „Există cereri din partea instituțiilor noastre de drept către autoritățile din România pentru a crea comisii comune așa încât să avem șanse mai mari în demersurile noastre către alte țări, pentru a obține informații despre averi ilegale, despre bani, despre conturile în care se țin banii care au fost furați.
Credem că dacă aceste demersuri vor fi susținute și de instituțiile din România, lucrurile se vor întâmpla mai repede”, susține Maia Sandu.
Maia Sandu: „Doar voința noastră nu este suficientă”
În discursul ținut la Summitul Democrației, președintele moldovean a vorbit despre amploarea corupției cu care s-a confruntat Moldova doar în ultimii zece ani, menționând în acest sens frauda bancară din 2014 în valoare de 12% din PIB și spălarea a 22 de miliarde de dolari prin sistemul bancar moldovenesc.
„Doar voința noastră de a lupta împotriva corupției nu este suficientă. Acest efort trebuie să fie unul global, de colaborare, pentru că noi cu toții împărtășim opinia că corupția este singurul lucru care poate submina democrația, indiferent de locul în care trăim. Ea subminează instituțiile, slăbește statele și dezamăgește cetățenii care cred în democrație, ceea ce servește intereselor liderilor autoritari și ale grupurilor criminale transfrontaliere”, a conchis președintele Maia Sandu.
