Extinderea Uniunii Europene, revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sprijinul pentru Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, securitatea şi apărarea, migraţia, precum şi viitoarea Agendă Strategică a UE au fost temele reuniunii Consiliului European la care a participat preşedintele Klaus Iohannis joi şi vineri.
"Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 14-15 decembrie 2023, la reuniunea Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei. În cadrul reuniunii, şefii de stat şi de guvern s-au axat pe teme complexe, cu mize majore pentru Uniune, pentru statele membre, inclusiv pentru România şi cetăţenii săi.
Iohannis, la reuniunea CE: „S-a discutat despre extinderea UE”. Ce spune despre Republica Moldova
Acestea au vizat extinderea UE, revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sprijinul pentru Ucraina, situaţia din Orientul Mijlociu, securitatea şi apărarea, migraţia, precum şi viitoarea Agendă Strategică a UE", se arată într-un comunicat de presă remis vineri AGERPRES de Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, o componentă importantă a discuţiilor s-a referit la extinderea UE, rezultatul cel mai important al Consiliului European pe acest subiect fiind reprezentat de formularea deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene din Pachetul de Extindere din 8 noiembrie 2023.
"Preşedintele Klaus Iohannis a pledat ferm pentru luarea deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova, subliniind că aceasta este o decizie istorică şi vizionară, pe care România şi el personal au susţinut-o şi au promovat-o în mod consecvent şi dedicat, reprezentând un obiectiv strategic al ţării noastre.
Citește și: Iohannis: "Legile justiției trebuie să respecte recomandările organismelor europene"
Preşedintele României a arătat, totodată, că această decizie reconfirmă nu numai caracterul strategic al politicii de extindere, dar, în egală măsură, progresele impresionante realizate de cele două ţări în ceea ce priveşte reformele solicitate de UE, în condiţii foarte dificile, demonstrând fără echivoc că merită să facă parte din familia europeană.
Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a insistat pe importanţa adoptării cadrelor de negociere, în conformitate cu recomandările Comisiei, această solicitare explicită a României fiind, de altfel, reflectată ca atare în concluziile Consiliului European", menţionează comunicatul.
Preşedintele României a susţinut, de asemenea, decizia de acordare a statutului de candidat pentru Georgia, precum şi deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia şi Herţegovina, la momentul realizării progreselor necesare în direcţia respectării criteriilor de aderare.
"Un alt subiect deosebit de important pe agenda reuniunii Consiliului European a vizat procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Deşi nu s-a putut obţine consensul la nivelul Consiliului European cu privire la pachetul de revizuire, acesta a primit susţinerea fermă din partea a 26 de state membre UE, inclusiv România.
Tema va reveni pe agenda liderilor europeni la începutul anului 2024. Preşedintele României a exprimat încrederea în continuarea abordării acestui subiect de o manieră pragmatică, solidară şi constructivă, astfel încât să se întrunească cât mai rapid consensul", mai arată Preşedinţia.
Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa sprijinului ferm şi cuprinzător al UE pentru Ucraina, pe toate dimensiunile. În context, el a argumentat necesitatea unei viziuni de securitate mai largi, care să cuprindă întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv Republica Moldova.
"Preşedintele Klaus Iohannis a scos în evidenţă profilul de susţinător activ al României în favoarea Ucrainei, ca stat membru aflat în prima linie, atât în plan umanitar, cât şi pentru tranzitul cerealelor ucrainene prin Culoarele de Solidaritate.
De asemenea, la solicitarea expresă a preşedintelui României, concluziile adoptate de Consiliul European reiterează sprijinul pentru Republica Moldova în vederea gestionării provocărilor generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei", menţionează comunicatul.
În cadrul reuniunii a fost abordată şi situaţia din Orientul Mijlociu, iar în acest context preşedintele României a insistat pe necesitatea implicării sporite a UE în regiune în vederea dezescaladării conflictului şi a reluării procesului de pace bazat pe soluţia celor două state, în cooperare cu partenerii internaţionali şi regionali.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că situaţia umanitară a civililor din Fâşia Gaza, ca şi cea a ostaticilor, rămâne precară şi extrem de preocupantă, solicitând implicare mai mare din partea Uniunii Europene.
"Concluziile Consiliului European au avut o referire şi la viitoarea Agendă Strategică a UE, în condiţiile în care a demarat, în octombrie, la Granada, un proces de reflecţie cu privire la viitoarele priorităţi ale Uniunii, care va continua în lunile următoare.
Citește și: Iohannis: „Balcanii de Vest trebuie să ajungă în UE”
Preşedintele României a evidenţiat că acest document trebuie să reflecte o viziune pe termen lung, obiectivul comun fiind o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă, mai competitivă la nivel global. (...)
Nu în ultimul rând, în cadrul reuniunii au fost continuate discuţiile pe tema progreselor realizate în implementarea măsurilor aferente migraţiei, context în care preşedintele României a readus în atenţie contribuţia solidă a ţării noastre la protecţia frontierelor externe ale Uniunii", se mai arată în comunicat.
