Comentând, pentru Newsweek România, parcursul țării noastre în perioada stării de urgență cauzate de epidemia de COVID-19, precum și felul în care ar trebui să acționeze autoritățile, dar și cetățenii după data de 15 mai, profesorul Ioan Stanomir a declarat:
„Treaba statului, în acest moment, este să își țină cetățenii în siguranță și să se concentreze pe planificarea ieșirii din această închidere care ne este fatală din punct de vedere economic și social. Problema școlilor și a universităților este rezolvată, prin faptul că nu vor fi redeschise. Așadar, unitățile de învățământ nu sunt o povară pentru noi, acum, dar trebuie să înțelegem că o parte dintre cei care lucrează se vor întoarce la locurile lor de muncă, orașele noastre își vor recăpăta chipul lor relativ normal, cu mișcare, oamenii vor purta, probabil, echipamente de protecție.
Dar aș insista asupra unui lucru: omul este un animal social. El socializează pentru că întregul lui comportament este legat de interacțiunea cu ceilalți. Rolul autorităților este de a avea grijă ca aceste interacțiuni să nu fie periculoase și amintesc de importanța luării unor măsuri de protejare a populației în mijloacele de transport public.
Degeaba vorbim despre stare de alertă, dacă vom avea aglomerări la metrou. Toți cei care știu cum funcționa metroul în urmă cu câteva luni înțeleg că metroul reprezintă coloana vertebrală a transportului din București, este elementul fără de care nu putem funcționa, iar siguranța epidemiologică impune, în mod cert, evitarea aglomerărilor.
Mi se pare că aceasta ar trebui să fie o prioritate: cum gândim concentrarea de mijloace de transport în comun, pentru ca timpul de așteptare să scadă, iar riscul de contaminare să fie minimizat? Pentru că dacă noi ne închipuim că putem să ținem societățile blocate, vom ajunge la o situție de colaps. Iar colaps înseamnă limpede o criză politică, o criză socială și o destructurare a societății”.
„Poliția și Jandarmeria nu au ce să caute tot timpul pe străzi, într-un stat civilizat și pașnic, cum cred că este încă România”
Profesorul Ioan Stanomir a mai comentat și care sunt drepturile și libertățile cetățenilor, precum și responsabilitățile lor într-un stat de dret, inclusiv în timpul stării de urgență:
„Condiția naturală a oamenilor, într-un stat democratic, este libertatea. Corelatul libertății este responsabilitatea. Cine încalcă legea are de a face cu legea, este un principiu clar. Cei care nu încalcă legea nu trebuie să aibă de a face cu Poliția și cu Jandarmeria. Poliția și Jandarmeria nu au ce să caute tot timpul pe străzi, într-un stat civilizat și pașnic, cum cred că este încă România.
Este foarte important să subliniez că aceste măsuri, pe timpul stării de alertă, se justifică doar cât timp statul le utilizează nu pentru a-i sufoca pe cetățeni, nu pentru a-i intimida, nu pentru a perturba viața economică, ci pentru a-i proteja pe cetățeni și viața economică”.
Referitor la capacitatea României de a-și reveni, într-un timp rezonabil, la normalitate, Ioan Stanomir a arătat că, „dacă nu reușim să revenim la o stare normală de existență, înseamnă că ne merităm soarta și că vom fi fericiți să avem declarații pe propria răspundere toată existența, ca să explicăm cum ne ducem până la colțul străzii, că vom fi încântați să avem Poliția și Jandarmeria în colț, nu pentru a prinde infractorii, ci pentru a-i identifica pe cetățenii pașnici și pentru a-i da statului puterea de a ne decide vețile. Dacă este așa, mă întreb retoric la ce a fost bună experiența noastră din ultii 30 de ani?”
„Această stare de perturbare a societății este fundamental provocată de o criză epidemiologică, iar ea nu trebuie să devină o criză politică”
Profesorul Stanomir a mai subliniat că este important ca situația de criză provocată de epidemie să nu se transforme, în România, și într-o criză politică:
„Această stare de perturbare a societății noastre este fundamental una provocată de o criză epidemiologică, iar ea nu trebuie să devină o criză politică. Dacă devine o criză politică, înseamnă că din plan epidemiologic trecem în plan constituțional și politic și punem întrebări asupra regimului politic. Ori regimul politic este bazat pe libertăți, pe dreptul la critică, pe dreptul la mișcare și pe capacitatea cetățenilor de a interacționa liber.
Cred că la aceste lucruri nu trebuie să renunțăm. Trebuie să înțelegem cu toții că, la un moment dat, nu trebuie să sacrificăm întreaga mișcare economică într-o societate, în numele combaterii unei epidemii. Combaterea unei epidemii depinde și de capacitatea noastră de a genera venituri suficiente pentru a sprijini sistemul medical.
Mă bucură că statul român este preocupat de sănătatea cetățenilor săi, dar mă neliniștește că nu este preocupat să adopte acele măsuri pentru a stăvili infecțiile și contagiunea din mediul spitalicesc. Aceasta mi se pare că este problema fundamentală, iar responsabilii din statul român ar trebui să facă eforturi semnificative pentru a-și îmbunătăți capacitatea de comunicare și pentru a nu-și trata propriii cetățeni ca pe o masă de necuvântătoare, care e pregătită să accepte orice”.
„Televiziunile de știri din România au contribuit la această pandemie psiholigică”
Suntem pregătiți să funcționăm, în epidemie, fără restricții clare impuse prin lege, ci doar în baza unor recomandări? Profesorul Ioan Stanomir este de părere că „televiziunile de știri din România au contribuit la această pandemie psiholigică. Televiziunile de știri au o răspundere, pentru că au devenit focare de distribuire a unei temeri iraționașe care a inundat societatea noastră, i-a paralizat pe cetățeni și paralizează și statul. Nu cred că rolul televiziunilor de știri este să difuzeze, zi și noapte, reportaje despre moarte și despre suferință. Ele nu trebuie să aducă speranță în sens idiot, dar speranță privind capacitatea medicinei, în general, de a găsi un antidot.
Nu este epidemie de ciumă. Nu este epidemie de Ebola. Nu suntem în secolul XIV, nu sutem în secolul XV și nu suntem într-un război atomic. Avem de partea noastră armele medicinei, avem de partea noastră prevenția și avem de partea noastră societatea deschisă și economia capitalistă.
Cred că orice popor din lume devine responsabil în momentul în care este tratat cu responsabilitate. Nu cred că românii, acum, sunt mai iresponsabili decât alții, dar cred că autoritățile române sunt mai iresponsabile decât autoritățile altor state, pentru că este nevoie de iresponsabilitate ca să pui în fruntea unui spital județean un condamnat cu suspendare.
Este nevoie de iresponsabilitate ca să politizezi tot sistemul de numiri și să ajungi cu niște incompetenți care nu știu ce să facă în situații de criză. Asta nu se întâmplă nici în Suedia, nici în SUA, nici în Franța, se întâmplă în România.
Aceste măsuri extreme la care cetățenii români sunt obligați să se supună sunt datorate și faptului că sistemul nostru de sănătate este într-o stare aberant și periculos de slabă. Un sistem de sănătate performant ar fi fost în măsură să înfrunte aceste lucruri. Noi nu vorbim despre un tip de risc precum cel din Italia și Spania. Nu ne confruntăm cu cifrele de acolo, dar ne confruntăm cu o realitate terifiantă, pentru că majoaritatea infecțiilor sunt în mediul spitalicesc.
În privința acestui fapt, ce vom face? Când se vor ridica și starea de urgență, și starea de alertă și vei intra într-un spital și, Doamne-ferește!, te vei contamina cu ceva, cine va fi de vină? Astea sunt lucrurile care pe mine mă preocupă, pentru că noi nu putem să guvernăm o țară suspendând totul pe termen nedefinit”.
„Nu există țară care să-și desfășoare activitatea online”
Cât privește felul în care trebuie reluată, treptat, activitatea în România, viața socială oamenilor, profesorul Ioan Stanomir a precizat:
„Este o măsură înțeleaptă că nu s-a reluat anul școlar, că nu s-a reluat anul universitar, dar la un moment dat lucrurile trebuie făcute. Nu există țară care să-și desfășoare activitatea online. Copiii au nevoie de socializare, au nevoie de școală, stundeții au nevoie de universități, oamenii au nevoie de locuri de muncă.
Oamenii au nevoie de o viață socială, care trebuie să existe, iar această viață socială nu se petrece între patru pereți, supuși unui bombardament informațional al unor televiziuni de știri morbide, în interesul lor exclusiv pentru moarte. Pe mine mă interesează să aflu de la autoritățile noastre care este planul de ieșire din criză.
Ce vom deschide după 15 mai? Cum vom deschide? Care va fi regimul unor activități vitale pentru funcționarea economiei noastre? Pe termen mediu și lung există o singură soluție. Există soluția responsabilității individuale, soluția guvernării constituționale și a eficientizării statului. Și soluția înfruntării acestui pericol. Dacă noi ne vom lăsa copleșiți de această pandemie a panicii, vom fi înfrânți.
Omenirea a trecut prin momente și mai grele decât acestea. Omenirea are capacitatea de a se regenera. Anticorpii sunt cei generați de libertatea individuală, care este extraordinar de importantă, pentru că ea vine împreună cu responsabilitatea. Am amintit, mai devreme, de Poliție și de Jandarmerie. Locul acestor forțe necesare de ordine este pe frontul de luptă împotriva infracționalității. Acolo le dorim active.
Dorim să stăvilim corupția, că despre ea nu mai discutăm, ca și cum ar fi dispărut. Dorim să stăvilim achizițiile netransparente de echipament medical, care s-au realizat, cu siguranță. Dorim să stăpânim crizele generate de comportamentul antisocial al unor compatrioți de-ai noștri. Acolo doresc să le văd. Doresc să văd forțele de ordine apărându-i pe cetățenii care respectă legea. Cred că Poliția și Jandarmeria au o datorie morală față de societatea noastră, mai cu seamă după evenimentele din 10 august 2018”.
Ce spune legea cu privire la starea de urgență și la starea de alertă?
Într-o conferință de presă susținută marți seară, președintele Klaus Iohannis a declarat că, săptămâna viitoare, împreună cu Guvernul și celelalte autorități responsabile, va fi luată „o decizie privind prelungirea stării de urgență sau a instituirii stării de alertă.
Pot să vă spun că legislația secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgență e aproape finalizată. Am vrut să fim pregătiți din timp pentru ambele variante, ca să nu mai fim în situația de la începutul epidemiei. Vreau să avem legislația clară, rezervele necesare, iar în toamnă să avem rezervele suficiente pentru un al doilea val sau pentru o altă boală”.
În timp ce starea de urgență este prevăzută în Constituție, la Articolul 93, care prevede că „preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia”, instaurarea stării de alertă este prevăzută în OUG Nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. În preambulul acestei ordonanțe de urgență se precizează că actul normativ a fost adoptat ținând cont de câteva elemente clare, între care:
- „proliferarea atentatelor teroriste pe plan internațional și îndeosebi a celor îndreptate împotriva intereselor statelor membre ale NATO, în special cele provocate simultan, cu efecte dramatice asupra vieții și sănătății unui număr din ce în ce mai mare de persoane, așa cum au fost cele din Turcia, Rusia și seria de atentate teroriste din data de 11 martie 2004 din Spania, soldate cu aproximativ 200 de morți și 1.500 de răniți,
- pentru a asigura instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern și a unor mecanisme manageriale perfecționate, menite să asigure, în mod unitar și profesionist, apărarea vieții și sănătății populației, a mediului înconjurător, a valorilor materiale și culturale importante, pe timpul producerii unor situații de urgență, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate”.
