Grigore Vasiliu Birlic a fost însurat de două ori, prima dată cu actriţa Angela Mateescu, dispărută timpuriu din cauza unei boli necruţătoare. Acesta mergea zilnic la cimitir, la soția sa pentru a-i citi ziarul.
Mergea la cimitir pentru a-i citi ziarul soției moarte
Născut pe 24 ianuarie 1905, la Fălticeni, în familia unui negustor, Grigore Vasiliu nu și-a imaginat niciodată că va ajunge unul dintre cei mai apreciați actori români și visa să devină, în schimb, clovn la circ. Părinții l-au îndemnat să se țină de studii și să-și facă o carieră.
Datorită figurii lui de om mărunt, Birlic a fost considerat Louis de Funes sau Charlie Chaplin al românilor. A jucat în numeroase piese de teatru și filme de-a lungul carierei.
Citește și: Irina Petrescu se reîntoarce în casa bunicilor după decepțiile în iubire cu Pintea și Iordache
Cu toate că zâmbea mereu și avea o carieră strălucită, Grigore Vasiliu ascundea o mare dramă. Se știe că actorul a fost căsătorit de două ori, însă a fost foarte marcat de moartea primei soții.
Actrița Angela Mateescu a fost prima lui soție și s-a stins din viață din cauza unei boli necruțătoare. După moartea soției, Grigore Vasiliu obișnuia să meargă adesea la cimitir pentru a-i citi ziarul, așa cum făceau acasă, ca o familie fericită, notează adevărul.ro.
A doua oară s-a căsătorit tot cu o actriță, Valeria Nanci. Cei doi au jucat împreună în filmul “Titanic Vals” (1964), precum și în piesa “Topaze”, de Marcel Pagnol, în regia lui Constantin Dinischiotu.
Avea succes înainte de a intra pe scenă
Forța de caracterizare a lui Birlic avea o gamă foarte variată. Acest actor, al cărui succes începea uneori dinainte de intrarea lui în scenă — fiindcă era suficient să i se audă vocea în culise, când aşa cerea rolul, pentru ca aplauzele să pornească din toate colţurile sălii — ei bine, acest interpret ideal al lui Brânzovenescu, Crăcănel, Dandanache sau Bobcinski, a izbutit ca în unele roluri — ca Topaze — să transmită publicului emoţia cu o vibraţie atât de sinceră încât lumea a uitat în acele clipe că… „la Birlic se râde“.
„El juca precum un echilibrist care merge pe-o sârmă, atent să ţină această cumpănă fragilă între tragic şi comic. (…) Lawrence Olivier spunea că actorul sculptează în zăpadă… Aşa s-a întâmplat şi cu Birlic: şi-a sculptat în zăpadă marile roluri. El a fost în primul rând actor de teatru.” – l-a descris Radu Beligan, pe Birlic.
A intrat la Conservator după a 7 încercare
Din cauza defectului de vorbire, tânărul Grigore Vasiliu a fost respins de șase ori la examenul de la Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuți.
„Eram peltic şi scuipam când vorbeam” povestea marele actor. Dar nu s-a lăsat până nu a ajuns în rândul studenților. În cele din urmă, a șaptea încercare a fost cu noroc și a fost admis. Ulterior, s-a dovedit că tocmai acel defect care i-a pus bețe în roate atâția ani l-a ajutat să facă roluri memorabile.
„Despre Grigore Vasiliu Birlic se putea bănui ce va ajunge în viață: actor de mare talent. O simplă grimasă în liniștea deplină a orei, și toată clasa izbucnea în hohote de râs, dând peste cap lecția… Observațiile pe care le primea erau făcute cu înțelegere.
Profesorii aveau intuiție, îl și vedeau pe marile scene, în roluri ce puteau face epocă. Uneori, Birlic ajungea pe mâna directorului George Stino, care-l făcea „săcătură”. Voia să-i dea câteva vergi, dar făptașul se băga sub masă.” – povestea scriitorul Eugen Dimitriu, fondatorul Galeriei Oamenilor de Seamă din Fălticeni, în cartea „Orașul Muzelor”.
În 1933, pe când era proaspăt student la Conservator, Vasiliu a venit în București, unde, timp de un deceniu, a jucat pe diverse scene, în piese regizate de Sică Alexandrescu și Ion Iancovescu.
A jucat 13 personaje din opera lui Caragiale
A fost vedetă la Teatru Vesel, jucând în piese precum “Vârcolacul, Micul Weber” de Arnold si Bach; “Otto Elefantul”, de Arnold și Bach; “Arde nevastă-mea”, de A. Vercourt și Jean Bever, “Prostul din baie”, de Ernest Fiese și Karl Fellman; “Părintele cățeilor”, de Glinger și multe altele.
Citește și: Coca Andronescu, actrița de care s-a amorezat Cotescu în gara Lehliu. De ce i-a despărțit Ceaușescu
De-a lungul carierei, a interpretat 13 personaje din opera marelui I.L. Caragiale. Cele mai multe au fost interpretate pe scena Teatrului Național din București. Acolo, a fost pe rând Crăcănel şi Candidatul în ”D-ale carnavalului”, Spiridon şi Rică Venturiano în ”O noapte furtunoasă”, Brânzovenescu şi Dandanache în ”O scrisoare pierdută”, Coana Efimiţa în ”Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, Lefter Popescu în ”Două loturi” și Costăchel Gudurău în ”Telegrame”.
