Acțiunile și noile strategii militare, economice și politice ale Moscovei au consolidat necesitatea unui studiu aprofundat asupra geopoliticii rusești.
Mai ales că România este situată într-o zonă cu multe provocări, care creează și alimentează interese politice, istorice și economice complexe.
Aceasta a fost concluzia unei echipe de specialiști care a setat în mod proactiv cadrul necesar dezvoltării unei expertize solide în domeniu.
Geopolitica Rusiei descifrată de o nouă generație de cercetători români și norvegieni
Astfel, geopolitica Rusiei a devenit obiect de studiu și analiză pentru cercetători din România și Norvegia, care au construit o viziune mai amplă și mai profundă asupra influenței Rusiei, prin proiectul „Cercetări interdisciplinare privind geopolitica Rusiei la Marea Neagră și la Oceanul Arctic”, realizat de Universitatea din București (Centrul Român de Studii Ruse) și Institutul Fridtjof Nansen, din Norvegia.
Mihai Răzvan Ungureanu, director de proiect la Universitatea din București și cercetător principal Foto: INQUAM Photos/Ovidiu Micsik
“Acest proiect a fost unul în premieră pentru mediul academic românesc și a apărut înainte de acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei. Ce s-a întâmplat apoi subliniază încă o dată necesitatea și importanța subiectului de cercetare. Atât România, cât și Norvegia au în comun poziția în geografia NATO, ambele țări având interese serioase, strategice, legate de modul în care Rusia își exploatează vecinătățile”, a explicat Mihai Răzvan Ungureanu, director de proiect la Universitatea din București și cercetător principal.
Norvegia, recunoscută pentru expertiza sa în cercetarea geopoliticii rusești și a comportamentului Rusiei cu privire la regiunea Oceanului Arctic, a oferit sprijin specializat, iar echipa proiectului a fost formată din cercetători de la Universitatea din București, reprezentanți ai partenerului norvegian și specialiștii formați prin posturile doctorale și post-doctorale facilitate de proiect.
Analizând politicile rusești, de la exploatarea resurselor naturale la revendicările teritoriale, acest proiect a deschis oportunitatea de a înțelege strategiile Moscovei, scopul principal fiind cercetarea geopoliticii rusești în zonele Mării Negre și Oceanului Arctic printr-o metodă comparativă.
Propaganda rusească, factor comun de analiză pentru cercetătorii români și norvegieni
Printre asemănările dintre politica Rusiei la Marea Neagră și cea la Oceanul Arctic s-au regăsit investițiile rusești, exploatarea petrolului și a gazelor naturale de pe platourile continentale, revendicarea de către Rusia a unei porțiuni mai mari a platoului continental din zona Arctică și din Marea Neagră, propaganda rusească și poziția statelor NATO, din care fac parte România și Norvegia, în ceea ce privește strategia militară a Rusiei.
„Am fost interesați de proiectul românesc în primul rând pentru că cele două țări au foarte multe în comun în raport cu Rusia, de la localizarea lor similară și accesul ambelor țări la mare, România la Marea Neagră, iar Norvegia la Marea Bering, faptul că ambele state sunt membre NATO, dar mai ales că această inițiativă a fost sprijinită cu Granturi SEE”, a explicat Iver B. Neumann, director al Fridtjof Nansen Institute și Expert în Științe Politice și Antropologie Socială.
În plus, au fost luate în considerare și alte acțiuni politice/militare ale Rusiei. Spre exemplu, anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea în 2014 a fost o provocare majoră pentru politicienii din întreaga Europă, care au constatat că, după sfârșitul Războiului Rece, din 1991 prin dezintegrarea Uniunii Sovietice, cercetarea academică privind acțiunile Rusiei s-a redus dramatic.
Cunoașterea geopoliticii ruse prin cercetare științifică interdisciplinară a redevenit necesară pentru a oferi o bază de cunoștințe pentru orice analiză a factorilor de decizie politică.
Norvegia are mai multe institute de cercetare care studiază Rusia, ca urmare a disputelor ruso-norvegiene privind resursele din Oceanul Arctic. În prezent, institutele de cercetare, precum Institutul Fridtjof Nansen joacă un rol important în stabilirea politicii față de Rusia de către factorii de decizie din Norvegia.
Acest atribut, dar și expertiza cumulată de Institutul Fridtjof Nansen de-a lungul timpului au creat contextul prilenic pentru schimbul de experiență și cunoștințe între România și țara donatoare.
Au fost acordate zece burse de cercetare post-doctorale și trei burse de studii doctorale
Cu o abordare amplă (istorie, politică, antropologie), toate acțiunile din cadrul acestei inițiative au avut ca scop cunoașterea mai profundă a dinamicii complexe din jurul Mării Negre și a Oceanului Arctic. Inițiativa a deschis calea către o disciplină care să formeze specialiști în geopolitica Rusiei la Marea Neagră în țara noastră, devenind o sursă veridică pentru o înțelegere eficientă a mecanismelor rusești.
De altfel, cea mai importantă realizare a proiectului este formarea unei echipe de specialiști cu expertiză în relații ruse, acțiune pentru care au fost recrutați tineri cercetători. Selectarea acestora a fost realizată de către o echipă formată din reprezentanți ai ambilor parteneri de proiect.
Marius Diaconescu, cercetător științific la Universitatea din București Foto: Agerpres
„Pentru a înțelege viitorul și politica Rusiei, a fost necesară o cercetare de științe politice și istorie. Principalul câștig al acestui proiect este că am avut posibilitatea de a dezvolta abilitățile științifice ale unor tineri doctoranzi și post doctoranzi pe o temă care nu a mai fost abordată în România. Aceștia s-au format deja ca specialiști și au avut articole publicate în reviste de specialitate internaționale”, a subliniat Marius Diaconescu, cercetător științific la Universitatea din București.
Pentru susținerea procesului, au fost acordate zece burse de cercetare post-doctorale pe o durată de 12 luni și trei burse de studii doctorale, pe o durată de 24 de luni.
„Proiectul a fost unul excepțional din perspectiva mea, întrucât mi-a oferit posibilitatea de a învăța și de a colabora cu cei mai buni reprezentanți ai mediului academic național și internațional, la care nu aș fi ajuns altfel. Desigur, posibilitatea de a studia un domeniu de care sunt pasionat și de a beneficia de bursa de doctorand a fost un plus la fel de important!”, a explicat Laurențiu Pleșca, beneficiar al proiectului și doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Științe Politice din cadrul Universității București.
Participarea bursierilor la conferințe naționale și internaționale a validat pregătirea lor profesională, dar și rezultatele cercetării efectuate. Studiile publicate de membrii echipei, atât în reviste academice, cât și în volume colective, constituie rezultate vizibile ale proiectului și atestă succesul acestuia.
În plus, tinerii cercetători au beneficiat de cursuri de limba rusă, care au contribuit la dezvoltarea abilităților și a competențelor necesare pentru efectuarea de cercetări în spațiul rus sau ex-sovietic, unde literatura și sursele informaționale în limba rusă sunt cele mai relevante.
În esență, inițiativa a reușit crearea unei resurse umane valoroase la Universitatea din București, capabilă să desfășoare cercetări interdisciplinare privind geopolitica Rusiei, reușind astfel să acopere parțial lipsa de expertiză privind acest subiect.
Printre acțiunile de impact realizate mai sunt studiul comparativ realizat prin analize interdisciplinare, dar și Centrul de studii ruse, complet echipat (bibliotecă specializată, resurse digitale), creat în cadrul Universității din București.
Cu ajutorul acestora, s-a stabilit o bază importantă de date ce asigură o mai bună percepție asupra motivelor pentru care lucrurile se petrec într-un anumit fel și a potențialelor direcții în care acestea se pot îndrepta, esențiale într-o strategie de anticipare.
Granturile SEE au asigurat o bază durabilă de cercetare
Cu sprijinul Granturilor SEE, proiectul a reușit să creeze o bază durabilă pentru continuarea cercetării și pentru dezvoltarea unei înțelegeri consolidate în domeniul geopoliticii Rusiei la Marea Neagră și la Oceanul Arctic.
“Fondurile SEE au fost cruciale în implementarea inițiativei, iar fluxul continuu de finanțare ne-a susținut activitatea. Am obținut rezultate clare: s-au publicat articole în reviste de specialitate, s-au organizat două conferințe la București cu participare internațională care ne-au oferit o imagine de ansamblu asupra politicii României, dar și a întregii regiuni din Europa Centrală și de Vest. Am atras tineretul asupra subiectului cercetării și astfel, am construit și consolidat competențe solide pentru viitor”, a mai spus Iver B. Neumann, Director al Fridtjof Nansen Institute.
Parteneriatul dintre Universitatea din București și Institutul Fridtjof Nansen are o durată de mai bine de trei ani, bifând numeroase realizări precum organizarea de conferințe comune, lucrări scrise de membrii celor două instituții partenere și articole științifice comune.
România și partenerii statului donator au susținut activ un parteneriat de lungă durată între două instituții academice cu expertiză, implementând un proiect de cercetare în științe sociale și umaniste care răspunde unor provocări sociale concrete, cum ar fi interesele rusești care au condus la războiul din Ucraina.
Sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014-2021, acordat prin intermediul Programului RO-Cercetare, a jucat un rol vital în facilitarea acestui proiect, prin finanțarea nerambursabilă de peste 1,1 milioane de euro.
Spațiile de cercetare create de această inițiativă pot aduce rezultate și pe viitor, împreună cu alte forme de sprijin asigurate, precum cursuri intensive de limba rusă, biblioteca dedicată și baza de date online. Ele vor continua să ofere o contribuție relevantă pentru România. Mai multe detalii pot fi regăsite accesând www.russianstudiesromania.eu/ro/proiect/
O nouă inițiativă care se va derula pe perioada a 10 luni a fost deja aprobată pentru finanțare prin intermediul Fondului pentru Relații Bilaterale, urmând să dezvolte cercetările interdisciplinare asupra geopoliticii rusești cu focus pe războiul din Ucraina.
Granturile SEE și Norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu 3,3 miliarde de euro între 1994 și 2014 și 2,8 miliarde de euro pentru perioada de finanțare 2014 - 2021.
Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.ro și www.eeagrants.org.
