General: Drona rusească trebuia doborâtă în România. Ar fi fost un mesaj dur dat lui Putin

Ștefan Dănilă este un general român, care a îndeplinit funcția de șef al Statului Major General al Armatei Române, în perioada 1 ianuarie 2011 - 1 ianuarie 2015, fiind primul general din arma aviație care a ocupat această funcție. „Eu spun că această dronă trebuia doborâtă. În fond și la urma urmei era în spațiul aerian al României fără autorizație. Trebuie transmis un mesaj de fermitate, că nu ne mai jucăm. Repet, trebuia acționat chiar dacă foloseam o rachetă scumpă pentru că vorbim de ce mesaj transmitem către Rusia.

General Stefan Dănilă (dreapta) și amiralul Stavridis - FOTO United States European Command

General: Drona rusească trebuia doborâtă în România. Ar fi fost un mesaj dur dat lui Putin

Sigur, era o măsură care trebuia asumată politic. Acum avem două variante. Prima, poate nu s-a aprobat ordinul de tragere, dar mi-e imposibil să mă gândesc la asta mai ales că și NATO a comunicat că nu acceptă astfel de situații, cu drone care ne încalcă teritoriile. Acum, dacă piloții au primit ordin să tragă erau obligați să o facă, este obligatoriu.

Numai să nu fi fost o problemă tehnică pentru că aveam în față o țintă mică și cu o viteză redusă. Repet nu este opțiunea pilotului, el nu știe ce fel de dronă este, dacă e una cu încărcătură explozivă sau nu. Dacă primește ordin, trage și asta este cam tot”, a precizat generalul Ștefan Dănilă pentru Newsweek.         

Reamintim că în 2024, Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România pentru a oferi capabilități aer-aer avansate pentru avioanele F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române.

Rachetele sunt evaluate la aproximativ 70 de milioane de dolari americani. Această vânzare este parte a unui efort de modernizare mai mare și pe termen lung pe care Statele Unite îl sprijină în beneficiul Forțelor Aeriene Române.

Citește și: Planul Rusiei împotriva Occidentului: Putin își leagă supraviețuirea politică de războiul cu NATO

Block II conține cea mai avansată tehnologie a rachetei AIM-9X Sidewinder de până acum și se află în prezent în serviciul armatei americane, arăta Ambasada SUA la vremea respectivă.

Cum o rachetă AIM-9X Sidewinder costă între 400.000 și 600.000$ un mic calcul ne arată că România ar fi putut cumpăra cel mult 140 de rachete performante. Deci vorbim de o muniție prețioasă pentru Forțele Aeriene Române.

În plus o drona Shahed costă, în funcție de dotari, între 20.000 și 50.000$ și există experți care se întreabă dacă este corect să distrugi o țintă cu o rachetă de zece ori mai scumpă, dar și alți specialiști care îi contrazic.

Totul în contextul în care nouă dronă a intrat în spaţiul aerian românesc. Incidentul s-a petrecut sâmbătă seară, moment în care România a ridicat două avioane de luptă F16. La scurt timp, două aeronave Eurofighter ale Aviaţiei germane li s-au alăturat.

Citește și: Europa, în pragul unui război nuclear. Putin îndreaptă rachetele și avioanele apocalipsei spre NATO

Drona a fost practic „escortată” până la ieşirea din România, dar multe voci critică piloţii că n-au doborât-o, aşa cum făcuseră polonezii cu doar câteva zile în urmă. Ionuţ Moşteanu, ministrul Apărării, a oferit detalii despre întreaga misiune şi îi apără pe piloţii care au luat decizia de a nu deschide focul.

Potrivit ministrului, piloţii au avut permisiunea de a trage, dar ei au luat decizia de nu a deschide focul după ce au evaluat situaţia din teren. Moşteanu spune că rafalele eliberate de mitraliera de bord a unui F16 pot ajunge şi la 5km distanţă de locul unde s-a tras, iar asta ar fi putut afecta populaţia civilă. O rachetă trasă de pe avion de luptă poate provoca daune uriaşe dacă îşi ratează ţinta, aşa că, susţine ministrul Apărării, atât timp cât n-a fost un pericol iminent piloţii au luat cea mai bună decizie.

Ministrul Moșteanu îi apără pe piloți

„Hai să tragem cu tunul de bord. Intrați pe YouTube să vedeți cum trage un tun din ăla de 20 mm, cu ce cadență. Trage 100 de proiectile pe secundă și proiectilele acelea se duc la 5 km. Sau se trage o rachetă care poate să rateze ținta. Au niște sisteme, dar poate să rateze. Eu vorbesc despre niște decizii de responsabilitate majoră care nu pot fi la altcineva decât la cei care sunt acolo direct și, din punctul meu de vedere, și-au făcut treaba foarte bine”, a mai spus Ionuţ Moşteanu, conform observatornews.ro. 

Reamintim că în 38 de situaţii au ajuns fragmente de drone pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării, iar în 10 situaţii drone ruseşti au pătruns în spaţiul aerian al României. Datele MApN arată că din luna februarie a anului 2022, atunci când Rusia a declanşat conflictul armat în Ucraina, în apropierea graniţelor României s-au înregistrat 52 de atacuri exclusiv pe teritoriul Ucrainei, în care au fost implicate drone ruseşti. Dintre acestea, în 38 de situaţii, au ajuns fragmente de drone pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării, iar în 10 situaţii drone ruseşti au pătruns în spaţiul aerian al României.