Fostă asistentă medicală devenită profiler FBI a vorbit cu zeci de criminali. Ce îi face atât de periculoși?

Candice DeLong nu și-a imaginat inițial că va ajunge să intervieveze criminali. A început ca asistentă medicală psihiatrică la Spitalul Universitar Northwestern din Chicago, iar apoi, la 30 de ani, a intrat în FBI. A lucrat două decenii în investigații și profilare criminală, contribuind inclusiv la operațiunea care a dus la capturarea lui Ted Kaczynski, cunoscut drept Unabomber.

Fostă asistentă medicală devenită profiler FBI a vorbit cu zeci de criminali. Ce îi face atât de periculoși?

Experiența acumulată în FBI a schimbat perspectiva lui DeLong asupra criminalilor. De-a lungul carierei, ea a intervievat numeroși infractori condamnați, iar ulterior a continuat să vorbească cu astfel de persoane în cadrul unor proiecte de televiziune.

Potrivit lui DeLong, una dintre trăsăturile care îi diferențiază pe cei mai periculoși ucigași este lipsa vinovăției și a remușcărilor.

„N-am intervievat sau studiat niciodată un criminal în serie care să nu fie psihopat”, a spus ea, potrivit Business Insider.

Afirmația îi aparține lui DeLong și trebuie privită în contextul experienței sale profesionale, nu ca o regulă medicală potrivit căreia orice criminal în serie ar fi, în mod automat, psihopat.

Citește și: Un criminal scapă de închisoarea pe viață tocmai datorită violenței folosite pentru comiterea asasinatelor

Psihopatia nu este același lucru cu psihoza

DeLong face o distincție clară între cele două noțiuni. O persoană aflată într-o stare psihotică poate pierde contactul cu realitatea și poate avea halucinații sau convingeri delirante.

În descrierea lui DeLong, psihopatia este asociată cu lipsa empatiei și a remușcărilor, fără ca persoana să nu înțeleagă ce face. Tocmai această detașare emoțională poate contribui, în cazul anumitor criminali, la repetarea comportamentului.

DeLong a spus că unii ucigași încearcă să retrăiască experiența crimei. Unii revin la locul faptei, în timp ce alții păstrează obiecte legate de victime.

Ce se întâmplă după prima crimă

Mulți criminali au trecut prin copilării dificile, inclusiv neglijare, abuz fizic sau sexual ori situații în care au existat probleme psihice severe. DeLong consideră însă că aceste experiențe, luate singure, nu explică de ce o persoană ajunge să comită crime în serie.

În opinia sa, un moment important este ceea ce se întâmplă după prima crimă.

Uneori, prima faptă nu este planificată. Dacă autorul nu este prins sau obține un beneficiu în urma crimei, faptul că a scăpat nepedepsit poate întări comportamentul.

„Ei se gândesc: «Ei bine, a fost ușor»”, a explicat DeLong. În opinia sa, fiecare crimă după care autorul scapă nepedepsit îi poate crește încrederea că va reuși din nou.

Citește și: Cazul asasinării afaceristului sibian Adrian Kreiner: Al treilea suspect, depistat în Indonezia

„Nu sunt monștri ca atare”

După decenii în care a intervievat infractori, DeLong spune că imaginea criminalului nu seamănă întotdeauna cu cea prezentată în filme.

„Ucigașul obișnuit din închisoare nu este cineva căruia îi curge salivă. Nu sunt monștri ca atare”, a spus ea.

Observația este una dintre lecțiile pe care DeLong spune că le-a desprins din cariera sa. Un criminal poate să nu aibă aspectul sau comportamentul pe care publicul îl asociază cu un „monstru”, fără ca acest lucru să însemne că nu reprezintă un pericol.

DeLong consideră, de asemenea, că există infractori care nu ar trebui să fie eliberați, indiferent cât timp au petrecut în închisoare. În opinia sa, pentru anumite persoane și anumite infracțiuni, nu există suficiente motive pentru a presupune că, dacă ar avea din nou ocazia, nu ar ucide.

Experiența sa de profiler FBI duce astfel la o concluzie mai puțin spectaculoasă decât portretul unui criminal din filme, dar mult mai greu de ignorat: pericolul nu este întotdeauna ușor de recunoscut la prima vedere.