Foametea din anii 1946–47 ar putea fi recunoscută drept crimă împotriva umanității în Republica Moldova
Un proiect de lege depus de un grup de deputați PAS din Republica Moldova prevede ca foametea din anii 1946-47, provocată de regimul sovietic pe teritoriul actualei Republici Moldova, să fie recunoscută drept crimă împotriva umanității.
Negarea, justificarea sau minimalizarea publică a acestei tragedii ar putea fi pedepsite cu închisoare de până la 5 ani.
Mai mulți deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova au depus un proiect de lege prin care foametea provocată de regimul sovietic în anii 1946-1947 pe teritoriul actualei Republici Moldova să fie recunoscută drept crimă împotriva umanității.
Foametea din anii 1946–47 ar putea fi recunoscută drept crimă împotriva umanității în Republica Moldova
Proiectul, înregistrat în Parlamentul Republicii Moldova zilele trecute, vizează modificarea Codului Penal, astfel încât negarea, justificarea sau minimalizarea publică a acestei tragedii ar putea fi pedepsită cu închisoare de până la 5 ani.
„Elementul de noutate constă în introducerea explicită a termenilor,,a deportărilor sau a foametei” atât în denumirea marginală, cât și în corpul alin. (2) al art. 176 din Codul penal. Prin această completare punctuală, faptele de negare, contestare, aprobare sau justificare în public a acestor atrocități naționale devin pasibile de răspundere penală, fiind pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, se precizează în proiectul de lege, conform mediafax.
Inițiatorii demersului definesc negarea publică drept contestarea existenței foametei „contrar faptelor istorice documentate și recunoscute oficial de stat”.
Una dintre principalele cauze ale foametei a fost politica de impozitare excesivă, precum și cote obligatorii de predare a produselor agricole, în condițiile unei economii devastate de război.
Deși recolta de cereale din anul 1946 era insuficientă pentru necesitățile populației, autoritățile au continuat colectările forțate de produse agricole, fără a institui măsuri eficiente de sprijin pentru populația afectată, ceea ce a provocat o amplă catastrofă umanitară.
În aceste condiții, „constrângerea fiscală și teroarea administrativă au provocat îmbolnăvirea in masă, distrofia alimentară și moartea a zeci de mii de oameni în RSS Moldovenească”, se mai precizează în proiectul de lege.
Autoritățile centrale și locale din Republica Moldova vor avea obligația să contribuie la cercetarea fenomenului și să asigure studierea foametei în instituțiile de învățământ. Inițiativa prevede și acces liber pentru cercetători și cetățeni la documentele de arhivă și la actele de stare civilă din perioada foametei.
Dacă proiectul de lege va fi adoptat de Parlament în două lecturi, Guvernul Republicii Moldova va avea la dispoziție șase luni pentru a armoniza legislația cu noile prevederi.
